“Mai degrabă aş goli aspiratorul decât să-mi sărut soţul” declara mândră o americancă după 10 ani de căsnicie reușită, ca să înțelegeți mai bine contextul. Mi s-a părut dezgustător și teribil de ofensator. Dacă aș fi bărbatul acelei femei, aș părăsi-o pe loc, indiferent de câți ani și copii ne-ar lega.
Dar când majoritatea celor trecuți prin câteva zeci de ani și câteva relații poate confirma, chiar și fără concluziile vreunui studiu britanic, că relațiile lungi, până și cele considerate bune sau confortabile, ajung să ucidă obiceiul sărutului, ar trebui să mă înclin și să spun “ghinion de neșansă, asta e!”. Ei, bine, nu pot. Și asta din convingerea că nu este altă atingere mai intimă și mai fără de margini explorare erotică decât sărutul, cum nu cred nici că există vreun alt declanșator mai bun al plăsmuirilor minții omenești în momentele ei de fierbințeală.
Ştiu și eu că fluturii din stomac nu trăiesc mult, că de-aia le spunem fluturi și nu imortele. Că, dacă ai noroc, pasiunea de la început devine agape, o relație liniștită și solidă, bazată pe respect, prietenie… (nu căscaţi, vă rog, că e un lucru foarte bun, dar de la 70 de ani în sus :)) şi că sărutul devine pupic sau chiar nimic. Dar cum să trăiești lângă un soț, fiind încă tineri amândoi, dacă nu-ți mai vine să te săruți cu el? Poate că tocmai am dat răspunsul. Când ajungi să trăiești lângă cineva și nu cu cineva, nu doar buzele nu se mai ating, ci și mâinile rămân străine, cât despre suflete… ce să mai zic, cred că desperecherea s-a produs.
“Din experiența mea, ajungi într-un punct în care săruturile lungi nu mai sunt atât de tentante. Totul începe în clipa în care îți dai seama că respirația de dimineață este destul de dezgustătoare și că sunt multe alte lucruri de făcut, cum ar fi să verifici temele copiilor sau să golești aspiratorul. Nici studiile care jură că arzi 26 de calorii într-un minut de sărut nu m-au motivat în vreun fel. Nu că soțul meu nu m-ar mai atrage fizic, pentru că nu este cazul. Cred doar că am ajuns în acel stadiu al relației în care vrem să mâncăm un sandwich cu ceapă când avem poftă, fără să ne mai batem capul cu eventualele consecințe.“ Ați citit ceva mai dezolant?
Eu, una, i-aș condamna pe toți cei care expediază ori renunță de tot la plăcerea sărutului, să nu mai experimenteze nicio alta până nu (re)descoperă că nu e nimic mai intens și mai sățios erotic decât prelungirea ca în transă a acestei inepuizabile experiențe multisenzoriale. Din care te dezmeticești uimit, recunoscător, fericit și sleit de puteri, mai abitir ca după o serie de șapte orgasme :).
Citiţi şi
Dragostea doare. Nu, cea interzisă doare
Poate că nu vei fi primul, ultimul sau unicul ei bărbat
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
