Cărțile sunt la mare modă și nu mă refer neapărat la moda cititului. Pe Facebook, Twitter sau Pinterest e plin de fotografii cu cărți: biblioteci cu forme din ce în ce mai fanteziste, rafturi din şi pentru cărți, camere de zi înţesate intelectual, până şi dormitoare căptușite de-a dreptul cu volume. Şi mii de oameni dau like ori lasă comentarii la care multele semne de exclamare sunt pe măsura extazului şi a dorinţei de a avea o cameră la fel.
De ce oare? Pentru că arată bine?!? Se poate, dar nu vreau să mă gândesc la cei care îşi cumpără odată cu mobila scumpă şi câţiva metri liniari de cărţi cu cotoare de aceeaşi înălţime, grosime şi culoare. Brrr! Cred mai degrabă că e o manifestare a nostalgiei după cărţile care aveau altădată o altă soartă. Mai bună. Acum, când putem stoca mii de cărți în format electronic pe un gadget cât palma, volumele tipărite se pare că doar ca elemente de decor îţi pot prelungi importanţa. Aşa a gândit poate şi canadianul Guy Laramée când s-a apucat în urmă cu 25 de ani de sculptură în… cărţi vechi. Astfel, din paginile lor au prins o nouă viaţă forme de relief incredibile. Arta lui reprezintă, în mod ironic, degradarea culturii umane, Laramée fiind convins că înțelepciunea se câștigă prin eroziune şi nu prin acumulare. Dacă vă gândiţi că această formă de artă este o crimă, vă reamintesc vorbele lui Joseph Brodsky: există o crimă mai mare decât distrugerea unei cărți – aceea de a nu o citi.
Citiţi şi
Peggy Guggenheim: “Cumpăr o lucrare de artă pe zi și trăiesc la maximum”
Cum să-ți valorifici biblioteca veche cu ajutorul unui anticariat de cărți?
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
