Teoria despre „mâncare sănătoasă” a cunoscut în ultimii ani multe modificări, cercetările actuale contrazicându-le, din anumite puncte de vedere, pe cele mai vechi. Astfel, nu toate grăsimile contribuie neapărat la apariţia bolilor de inimă sau a obezităţii. În aceeaşi linie, nu toate alimentele sărate sunt nocive pentru sănătate. Consumatorii încă se feresc de îndulcitori, dar sunt mult mai îngăduitori cu zahărul din trestia de zahăr. Iar toate aceste caracteristici sunt puse în balanţă cu alte calităţi precum simplitatea reţetei şi gustul.
Dacă acum 10 ani erau la căutare produsele cu mai puţine grăsimi/calorii şi cu îndulcitori, acum marketingul abordează diferit aceste aspecte, la căutare fiind produsele cu mai puţine ingrediente şi cu zahăr de trestie de zahăr în loc de îndulcitorii hipercalorici. De asemenea, etichetele conţin informaţii despre provenienţa ingredientelor (de preferat bio, de preferat fără modificări genetice).
„Noua definiţie a săntăţii moderne este diferită de cea tradiţională care avea în vedere reducerea grăsimilor, a zahărului şi a sării”, afirmă Robert Kilmer, preşedintele Nestlé Dreyer’s Ice Cream, o divizie a Nestlé SUA. „Acum hrana sănătoasă depinde de ingrediente şi de provenienţa acestora”.
Astfel, companiile s-au adaptat trendului şi noului concept de hrană sănătoasă şi multe produse conţin, de exemplu, ingrediente organice.
Anul trecut, conform informaţiilor oferite de Natural Marketing Institute, americanii au analizat mai puţin informaţiile despre grăsimi de pe etichetele alimentelor decât în 2006, concentrându-se acum mai mult pe lista de ingrediente, impactul fabricării produsului asupra mediului şi a animalelor. Însă, să nu uităm gustul. Şi asta pentru că mulţi americani au afirmat că, pentru ei gustul contează mai mult decât dacă ceea ce consumă este sănătos sau nu.
Cum, în ultimii ani, companiile alimentare s-au chinuit să elimine sarea, zahărul şi grăsimile dintr-o gamă largă de produse, plătind mult pentru cercetări şi schimbări radicale de strategii de marketing, schimbarea aceasta este frustrantă: adaugi niște ingrediente din motivre întemeiate, apoi le elimini, că nu mai sunt agreate. Un exemplu este siropul de porumb care oferă volum şi densitate îngheţatei şi care astăzi nu mai este agreat de către consumatori.
Companiile s-au străduit de-a lungul anilor, aşa cum şi The American Heart Association, precum şi ale organizaţii au recomandat, să elimine grăsimile saturate din produsele lor, acestea fiind cauză a creşterii colesterolului din sânge şi a producerii bolilor de inimă. Dar cercetările recente au sugerat că aceste grăsimi saturate nu sunt atât de nocive precum se credeea iniţial. Studiile, deşi controversate, au clătinat trăinicia legăturii dintre grăsimile saturate şi apariţia acestor boli. Mai mult, alt studiu a ajuns a concluzia că laptele degresat nu ajută cu nimic la împiedicarea acumulării kilogramelor în plus la copii. Rezultatele noilor răsturnări de situaţie au fost că mulţi consumatori s-au întors la produsele care conţin grăsimi saturate.
Similar, publicul a fost convins că ciocolata neagră este bună pentru inimă. Technavio, o firmă de cercetare a pieţei, a prevăzut că vânzările vor creşte cu mai mult de 8 procente pe an până în 2019.
Însă, în continuare, guvernul american recomandă consumul limitat al grăsimilor, deşi multe produse considerate sănătoase – cum ar fi anumite sortimente de ciocolată neagră -, conţin cantităţi mari de grăsimi (saturate şi nesaturate). Un alt aspect important este acela că nu s-a demonstrat cum că grăsimile nesaturate ar putea fi consumate în cantităţi mari, deşi, din campaniile de marketing uneori aşa se subînţelege.
Astfel, cu sau fără baze ştiinţifice, trendurile de consum afectează atât marile companii producătoare, cât şi sănătatea consumatorilor care, până la urmă, dincolo de toate aspectele, continuă să acorde foarte multă atenţie… gustului.
Citiţi şi
4 sfaturi pentru conviețuirea cu aritmia cardiacă
S-a deschis The DumpStore, primul magazin din care nu vrei să cumperi nimic
După cinci minute am început să fierb
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
