Îmi place să curgă. Să o simt a mea. Ca și cum ar fi o parte din mine care se vrea trăită. Să aibă personalitate. Să mă mângâie așa cum nimeni altcineva nu știe să o facă. Pe toată pielea. Uneori să o simt pe pulpă, atunci când bate vântul, iar ea freamătă întreagă, căutându-și apărarea pe corpul meu. Alteori să se oprească puțin deasupra genunchiului, privind curioasă spre gleznele mele.
Străbunica, femeia vieții mele
Îmi plac rochiile. Mereu mi-au plăcut. Străbunica, și apoi diringinta din liceu. De la ele mi se trage. Pe străbunica nu am văzut-o niciodată purtând pantaloni. Cu toate acestea emana o forță demnă de cel mai puternic bărbat. Era un suflet de fier, cu o alură de trestie în bătaia vântului. Se unduia numai cât să se știe cât îi stă bine unei femei care se place, fără a vrea să sucească mințile bărbaților. Mereu cu spatele drept și capul sus.
”La școală, o profesoară nu va purta niciodată pantaloni”
Doamna dirigintă, draga doamnă dirigintă… Mă mângâie pe suflet amintirea ei. Frumoasă, înaltă, cu glezne delicate, degete lungi și unghii îngrijite, nici prea lungi, nici prea scurte. Nu voi uita niciodată ora aceea de dirigenție în care ne-a spus cu tonul ei calm, imperturbabil și cald: ”La școală, o profesoară nu va purta niciodată pantaloni. Iar atunci când stai pe scaun, ții picioarele ușor într-o parte și gleznele încrucișate”. Atât de grațioasă a fost poziția ei, încât mi s-a scris pe suflet. Și acolo a rămas.
Cum îmi e sufletul îmi e și rochia
Am trăit multe. Mi-am testat limitele. Am experimentat. Așa am descoperit că femeia din mine e cea mai fericită atunci când o îmbrac în rochie. Agresivă, blândă și grațioasă, copilăroasă și inocentă, liberă, profesională și serioasă, boemă. Am rochii pentru toate stările. Așa cum îmi e sufletul, îmi e și rochia. Niciodată modernă. Pentru că eu îmi urmez sufletul, nu trendurile. Și e musai ca atunci când mă privesc în oglindă să îmi zâmbesc și să îmi fiu dragă, pentru a putea ieși pe ușă fericită și armonioasă.
Little red dress Tina R cu personalitate. 🙂
La cumpărături, ca în dragoste: mereu fidelă
Îmi simt rochiile. Mă cheamă întocmai ca un iubit necunoscut, dar care mă știe și vrea să ne întâlnim. Tocmai de aceea nu m-am temut niciodată să fac cumpărături online. Pentru că eu cred în dragoste la prima vedere. Iar de o văd și îmi place, o iau. Până acum, nu am greșit niciodată. Asta și pentru că îmi aleg cu grijă magazinele și le rămân mereu fidelă. Până la urmă, cum aș putea să trădez un iubit care mă face să mă simt cea mai frumoasă și fericită femeie din lume?
Citiţi şi
Fata de zăpadă (poveste de dragoste cu final fericit)
Trimisul special al lui Dumnezeu la Băicoi
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
