Pînă ce nu te dăruieşti, n-ai cum să-ţi spui că ai cunoscut iubirea, sintetiza iubirea foarte frumos Liviu Rebreanu în romanul Jar. Plecînd de la o discuţie cu Ioana, după ce am văzut filmul War Horse, în care ea mi-a spus că un animal pe care-l iubeşti niciodată nu te va răni sau trăda şi că niciun om nu te poate iubi cum o face un animal, chiar dacă îl baţi sau îl cerţi, am ajuns să mă gîndesc la iubirea necondiţionată. Iubire necondiţionată între doi oameni nu există, poate între mamă şi copil, dar şi aici este puţin incert pentru că apar pretenţiile la un moment dat.
Ce înseamnă, de fapt, iubirea? Un cumul de stări, trări, sentimente care nu pot fi descrise în amănunt. Sunt momentele cînd te simţi cel mai nesigur om, cînd nu şti ce să faci mai repede, pe ce să pui mîna, îţi vine să urli de fericire, să opreşti necunoscuţi pe stradă şi să-le spui: iubesc din toată inima, poţi să întelegi asta? Sunt clipele în care totul este lipsit de logică, cînd nu mai este chip de discernămînt. Atunci te-ai îndrăgostit. Este primul pas. Abia atunci începe dansul. Viaţa.
Iubirea adevărata înseamnă un schimb de experienţă, la rece vorbind. Tu îmi dai aia, iar eu, ailaltă. Afecţiune, siguranţă, încredere. Inocenţă, blîndeţe, linişte. Şi nu negociem nimic. Nicio femeie stăpînă pe sentimentele ei nu vă putea negocia variabilele. Ea nu poate fi o opţiune, ea este o prioritate. La fel cum, niciun bărbat dedicat nu se va putea obişnui să meargă pe nisipuri mişcătoare. Aplicat la viaţa de zi cu zi însemna responsabilităţi şi respect. Adică este următorul pas.
Am tot stat să mă întreb de ce se dezbate suferinţa şi eşecul într-o proporţie mult mai mare decît fericirea şi succesul. Oare chiar aşa puţini oameni fericiţi sunt? Ba nu, doar că acei oameni au treabă. Ei au copii de educat, facturi de plătit, şcoală de făcut. Pur şi simplu oamenii ăia trăiesc. N-au timp de căutat răspunsuri pe tot felul de site-uri sau să credă în exemplele forţate şi nuanţate ale unor binefăcători obscuri. Ei învăţa şi cresc odată cu problemele lor, cu grijile si nevoile lor. Acei oameni au înțeles ca iubirea înseamnă să dăruieşti necondiţionat. Poate de aici confuzia cu iubirea necondiţionată. Acei oameni nu-şi plîng de milă, nu cerşesc nimic, ei se luptă zilnic să meargă mai departe spre visul lor, fară niciun dubiu că nu vor ajunge, şi nu vorbesc doar despre cupluri. Iubirea trebuie dăruită şi asumată în toate formele ei.
Al treilea pas ar fi primitul. Mai exact proporţia între oferit şi primit. Cu cît este mai egala cu atît creşte şi intensitatea şi apare entuziasmul în viaţă. Apare viaţa în viaţă. Bine, este şi subiectul cel mai discutat de pe planetă. Mereu cineva este nemulţumit. Mereu cineva are impresia că primeşte mult mai puţin sau că nu este ceea ce se cuvine. Ok. Dar care este unitatea de masură pentru iubire? Tot Rebereanu spunea că iubirea nu este un tîrg. De ce trebuie să fie așteptări? Hai, oferă tu primul şi nu aştepta nimic în schimb. Vezi, poţi? Unde-i iubirea necondiţionată?! Abia atunci vezi dacă eşti capabil să treci la pasul următor, doar dacă poţi să primeşti. Dacă te multumeşti să primeşti fără a pune în balanţă cu ce/cît ai oferit tu.
Iubirea nu poate fi egală pentru simplu fapt că este diferită. Oamenii sunt diferiţi între ei, femei cu femei, bărbaţi cu bărbaţi, deci capacitatea de a percepe este diferită, de asta comparaţiile sunt cel mai prost element care poate exista în creierul unui om. Iubirea faţă de necuvîntătoare este diferită. Cum poţi compara iubirea pe care ţi-o oferă un cîine cu cea pe care ţi-o oferă un om? Nu poţi. În primul rînd animalele nu vorbesc, este singurul dar care ne face superiori. Ia imaginează-ţi că-ţi laşi animalul două zile fără mîncare şi el ar putea vorbi. E ca şi cum ai lăsa o persoană cu dizabilităţi fără mîncare şi ar veni momentul adevărului. Da, comparaţia este greşită în primul rînd pentru că este comparaţie şi apoi pentru că forţele nu sunt egale.
Hai să ne antrenăm altruismul, să ni-l demonstrăm şi apoi vom mai vedea. Pîna una, alta, există oameni care au înțeles asta şi acum, cînd noi pierdem timpul citind rîndurile astea, ei trec la pasul următor.
Citiţi şi
Femeile mature vs femeile imature
Bijuteriile pentru bărbați – între tradiție, simbolism și stil personal
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.