Inspirată fiind de postarea unui prieten astrolog privind sfârşitul unei relaţii, nu m-am putut abţine să nu scriu despre asta. Subiectul nu pare prea interesant şi nici foarte dezbătut, pentru că fiecare, femeie sau bărbat, este preocupat de postura de victimă, iar tendinţa a fost întotdeauna aceea de a expune lucrurile din acest punct de vedere. Şi clar, de cele mai multe ori, femeile sunt cele care se victimizează şi care, cel puţin în ultima vreme, pe reţelele de socializare, fac eforturi de a ieşi în evidenţă cu tot felul de postări, ba motivaţionale (pentru că deh, ele sunt sunt nişte femei puternice şi vor merge mai departe cu sau fără dobitoc), ba tot felul de mesaje cu tâlc din care „porcul” care a înşelat-o ar trebui să înţeleagă că nu mai are ce căuta în viaţă ei, ba mesaje de răzbunare, ba mesaje care inspiră iubire profundă, de parcă în secunda următoare „curvarul” ar fi absolvit de orice vină, pentru că nu-i aşa, iubire ca a lor nu s-a mai văzut şi nu s-a mai întâlnit.
Zău că ai tot dreptul să te întrebi dacă nu cumva femeia este caz de psihiatru, pentru că trece de la o stare la alta mai des decât se schimbă ora exactă. Ştiu, e greu pentru oameni, în general, să accepte că relaţiile se termină. E greu de înţeles că iubirile adevărate sunt unice şi sunt greu de obţinut. Şi nu au legătură cu ceea ce este material în această lume. E greu pentru o femeie să accepte că bărbatul pe care îl iubeşte nu o mai vrea. Şi de multe ori nu o mai vrea de mult timp, nu de acum, însă e mult mai simplu ca ea să-şi creeze iluzii, să se mintă frumos şi să-i ceară şi lui asta, proiectând în el propriile ei sentimente şi acţiuni. E greu atunci când femeia se crede cea mai grozavă fiinţă de pe faţa pământului şi îşi imaginează că bărbatul de lângă ea nu poate trăi fără iubirea ei. Woow, şi ce surpriză! Atunci când conştientizează că el chiar poate şi poate bine!
Orice om care pleacă o face pentru că nu mai vrea, pentru că nu mai poate şi pentru că nu mai iubeşte. Asta în cazul în care a iubit vreodată. Şi nu, nu se întoarce decât dacă nu găseşte altceva mai bun. Orice om pleacă pentru că în acea relaţie nu este întreg, pentru că îi lipseşte ceva, pentru că nu se regăseşte, pleacă pentru a-şi umple un gol, pleacă pentru că în altă parte îi este mai bine. Dragostea nu se fură, ea există sau nu. Foarte amuzant este orgoliul celui părăsit sau înşelat. Este de-a dreptul penibilă situaţia în care părăsitul aruncă cu pietre, apelând la tot felul de insulte după care îşi doreşte împăcarea sub pretextul iubirii nemaivăzute dintre ei doi. Asta se întâmplă când oamenii au aşteptări de la ceilalţi. Sunt dezamăgiţi pentru că nu li se face pe plac, pentru că uită că ceilalţi sunt diferiţi, că au alte nevoi, au alte idealuri, au alte obiceiuri. Şi ce fac? Pun etichete. Apoi, în prostia lor, îşi imaginează că se mai pot împăca. De fapt, asta face diferenţa între… oameni. Pentru că sunt unii care, deşi au o vârstă, se pare că nu ajuns la o maturitate satisfăcătoare, astfel încât să nu se mai ajungă la astfel de crize.
În iubire nu e niciodată uşor şi nici perfect. În iubire te cerţi, în iubire plângi, în iubire regreţi. Acestea sunt momentele cruciale, cele în care se poate vedea cine iubeşte cu adevărat şi cine nu. Acestea sunt momentele în care îţi poţi demonstra toleranţă. Acestea sunt momentele în care poţi descoperi ce şi cât poţi ierta. Acestea sunt momentele în care îţi demonstrezi dragostea necondiţionată. Cu adevărat necondiţionată. Pentru că, deşi îl cunoşti al dracului de bine pe omul de lângă tine, deşi ştii cu ce ţi-a greşit, deşi ştii că ar putea să te distrugă, tu îl accepţi şi îl iubeşti aşa cum este. Şi asta nu înseamnă că te devalorizezi, asta înseamnă evoluţie. Iar evoluţia vine doar din experienţă. Cruntă, de cele mai multe ori!
Poate pare de necrezut, însă ceea ce menţine o relaţie este onestitatea. Aia brutală, neplăcută, dar autentică. „Iubirea reală este atunci când doi oameni pot recunoaşte cu demnitate, umor şi autoironie fragilităţile şi vulnerabilităţile lor. Până atunci, e doar trafic de imaginaţie şi închipuire.” 🙂
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Dragostea doare. Nu, cea interzisă doare
Poate că nu vei fi primul, ultimul sau unicul ei bărbat
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
