Ia să ridice mâna femeia care locuieşte cu iubitul în casă de un an-doi, care poate are și un copil cu iubitul, și a fost cerută de nevastă, iar ea a răspuns NU VREAU. Sub sancțiunea că oricui minte îi crește nasul, să ne povestească cum bărbatul mult iubit, cu care ea își împarte viața, patul, banii și prietenii, a vrut să fie soțul ei cu acte în regulă și ea i-a spus:
– Ia pleacă, mă, de-aici cu prostiile tale! Eu nu dau doi bani pe acte și pe cererea ta în căsătorie. Ce-mi vii mie cu inelul de aur alb cu diamant? Ce, după ț ani de conviețuire, încă nu știi că eu port gablonțuri din Piața Berceni? Și ce mă tot înnebunești tu pe mine cu nuntă, nași și rochie de mireasă? Ete, că eu nu vreau să fiu mireasă. Nu vreau niciun buchet și nicio domnișoară de onoare. Vreau să fiu flower power, până la optzeci de ani. Nimic nu mi se pare mai stupid decât să fii mireasă. Verighetele mi se par de rahat. Pe tine niciodată nu aș vrea să te văd cu verighetă la mână. Ce, în asta constă iubirea noastră, în hârtii și verighete? Vreau, da, vreau ca ăla micu’ să meargă la școală fără ca noi să fim căsătoriți. Uite așa sunt eu, nonconformistă! Eu nu vreau să fiu doamna Ixulescu. Vreau, când mergem printre oameni, să mă prezinți drept prietena ta și când om avea șaizeci de ani.
Mda, nu prea văd mâini ridicate pe sus. Ce acri sunt strugurii! Cât bravăm de mult, încât credem și noi. Câtă teamă și câtă lipsă de siguranță e în sufletul acestor femei „brave” și „emancipate”? În câte nopți visează ele inelul sau rochia de mireasă? De câte ori spun cu nonșalanță mimată că ele nu cred în acte și nunți?
E adevărat că oamenii se pot despărți și dacă sunt și dacă nu sunt căsătoriți. E adevărat că nu actele îi țin. Actele doar fac dovada asumării lui, măcar și pentru o clipă. Clipa aia este dovada că el te-a ales pe tine, dintre toate femeile de pe fața pământului. Clipa aceea face dovada că el e convins că vrea să-și împartă viața cu tine și vrea să-ți ofere numele lui, copiii pe care îi veți avea și, în fața lumii, el este soțul tău și tu femeia lui. A lui. Când el trăiește cu tine, i-ai făcut și copii, iar el te păstrează iubită, dar soție niciodată, atunci să știi că el e doar în trecere. Lui îi e clar că nu ești tu ACEEA. Că în tine el nu vede viitorul.
Tot n-a ridicat niciuna mâna!? Chiar niciuna!?
Pe Miriam o găsiţi întreagă aici.
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂 Trimite-ne textul pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
5 jocuri de iarnă pentru copii benefice și pentru adulți
Atenție la clișeele „corecte politic” care manipulează votul!
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
