Când ne-am cunoscut, a fost ca o continuare normală a vieților noastre. Până atunci fusesem o femeie și un bărbat. După ce ne-am cunoscut am fost “noi”, fără întrebări, fără ezitări, fără regrete. Fără să stăm pe gânduri, fără planuri construite din multe cuvinte.
Prima data când ne-am întâlnit, eu mergeam să văd un teren, pentru că știam de atunci că vreau să îmi cresc copiii departe de oraș, într-o casă cu o curticică în care sigur să fie și un cățel. El m-a însoțit, iar cei cu care ne-am întâlnit ne-au întrebat unde ne sunt copiii, i-am lăsat la grădiniță? Era în aer ceva, simțit și de primii oameni care ne-au văzut împreună. Noi le-am spus, în cor, că mergem mai târziu să-i luăm de la grădi. 🙂
Eram roșcată și mă simțeam foarte liberă. El mi-a spus că nu îi place culoarea prea puternică a părului meu. Nu am fost nici supărată, nici jignită. Mi se părea normal ca el să fie sincer. Și nici nu m-a interesat, pentru că eu mă simțeam bine așa. Anii au trecut, am fost o perioadă, din joacă, vopsită șaten – mi-am făcut chiar și șuvițe -, dar nu eram eu. A fost doar o imagine deformată a eu-lui meu. De ani și ani roșul face parte din mine. Nu îmi stă bine când mă îmbrac în roșu, dar când părul e proaspăt vopsit roșu ca focul și pe buze am un ruj care se potrivește perfect mă simt puternică și liberă, mă simt femeie și mă simt eu.
… cu rujul Julianne Moore din colecția exlusivistă Pure Red de la L’Oréal Paris
Câteodată glumim, el critică nuanța de roșu, eu îi răspund că nu l-am înșelat, doar eram roșie din prima zi în care ne-am cunoscut! Important este ca eu, femeia, să fiu sigură pe mine, să știu ce îmi place și ce nu, important este că el să se uite la fel la mine, indiferent de imaginea lui despre frumusețe. Iar când anii adunați vor fi prea mulți ca să fiu tot roșie ca focul, amintirile vor avea nuanța toamnei, sunt sigură.
Patricia Pușchilă, 40 de ani, biolog, dar lucrează în zona socială de 16 ani (Fundația Vodafone , Fundația HOSPICE Casa Sperantei, Fundația Toflea).
N.red. Acest articol este al șaselea din seria de șapte povești ale unor femei obișnuite, din cele pe care le-ați întâlnit deja, șapte femei frumoase care găsesc și timpul ca să arate… simply gorgeous! Prima poveste, aici. A doua, aici. A treia, aici. A patra, aici. A cincea, aici.
Citiţi şi
Un bărbat, două femei și mai mulți copii
N-am primit niciodată flori de la un băiat…
Era bine să fii deșteaptă, că frumoasele sigur ajungeau niște c*rve. Și am ajuns deșteaptă
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.