Uneori, nu este nevoie să inventezi monștri sau fenomene supranaturale pentru a trezi sentimente terifiante, ci trebuie doar să (re)analizezi evenimente din istoria recentă. Așadar, odată cu miniseria TV Cernobîl, plonjăm în mijlocul celei mai teribile catastrofe nucleare din secolul al XX-lea și, pentru o perioadă bună, poți uita de Game of Thrones.
Deși prezintă fapte concrete din fosta Uniune Sovietică, miniseria se concentrează și asupra modului în care informația poate deveni manipulare și analizează felul în care conducători necinstiți pot face neintenționat erori dincolo de puterea lor de înțelegere. Chiar dacă i-ar putea deranja pe unii puriști, serialul a fost turnat în limba engleză conferindu-i, astfel, ficțiunii de pe ecran o dimensiune universală.
Cernobîl este o coproducție HBO & Sky care narează povestea dramatică a accidentului nuclear din 1986. Teribila catastrofă iscată de oameni a marcat, prin consecinţele sale dezastruoase, istoria contemporană. Serialul-șoc, structurat în cinci episoade, se concentrează asupra subiectului sfâșietor al dezastrului nuclear care s-a produs în Ucraina Sovietică, în 1986, dezvăluind «cum» și «de ce» s-a întâmplat, narând poveștile șocante, remarcabile, ale eroilor care au luptat și au pierit din pricina urmărilor dezastrului nuclear. Fiecare episod ne face să resimțim greutatea plumbului care apasă întreg ansamblul de protagoniști. Bunăoară, aflăm că în noaptea de 25 spre 26 aprilie 1986, în centrala nucleară Cernobîl – din Ucraina, Uniunea Sovietică – a avut loc o explozie masivă care a eliberat material radioactiv de-a lungul Bielorusiei, Rusiei și Ucrainei, ajungând până în țările scandinave și din Europa de Vest.
Accidentul a avut consecințe atât sanitare și ecologice grave, cât și economice și politice. Prin urmare, seria televizată creată și scrisă de (scenaristul) Craig Mazin și regizată de Johan Renck aduce în prim-plan dezastrul nuclear de la Cernobîl, dar, mai ales, acțiunile fără precedent de curățare a zonei contaminate care au urmat. Deja antrenat în producții de gen (terifiante), suedezul Johan Renck (Breaking Bad, The Walking Dead) exemplifică grozăviile catastrofei, amplificând efectele fiecărui detaliu din corpurile iradiate. Pagubele au fost greu de cuantificat, dar este cert faptul că peste 200.000 de persoane au fost evacuate definitiv din zona contaminată. În acea epocă, Uniunea Sovietică își pierduse din farmecul splendorii trecutului său istoric atât de bogat, iar la conducerea partidului unic se afla Mihail Gorbaciov. Contextul geopolitic instabil va influența suita evenimentelor ce se vor derula.
Distribuția îi reunește pe Jared Harris, Stellan Skarsgård și Emily Watson în rolurile principale. Alături de ei, participă actorii Paul Ritter, Jessie Buckley, Adrian Rawlins și Con O’Neill. Jared Harris (Mad Men, The Crown) îl interpretează pe Valery Legasov, un renumit fizician sovietic. Acesta face parte din echipa chemată să ajute și este primul care pricepe adevărata proporție a dezastrului. Legasov fusese convocat la „comitetul de criză” din ordinul lui Mihail Gorbaciov, în calitate de specialist în reactoare de tip RBMK. Stellan Skarsgård îl interpretează pe Boris Shcherbina, vice prim-ministrul rus, trimis de Kremlin să conducă comisia guvernamentală de la Cernobîl în orele de după producerea accidentului.
Emily Watson (Breaking the Waves, Gosford Park) o întrupează pe Ulana Khomyuk, o cercetătoare sovietică, hotărâtă să elucideze misterul care a dus la dezastrul de la Cernobîl. Filmările s-au realizat în Fabijoniškės, un cartier rezidențial din Vilnius, cadrul lituanian conferind nota necesară de autenticitate (atmosfera sovietică). Cernobîl indică legătura dintre deciziile luate în orele imediat următoare producerii catastrofei și lupta celor doi oameni de știință (interpretați de Jared Harris și Emily Watson) care țineau cu disperare să deschidă ochii conducătorilor politici asupra efectelor acelei situații. Sacrificiul omenesc necesar pentru a circumscrie la maximum întreaga catastrofă care ne bulversează acum a fost unul incredibil.
Cernobîl folosește teroarea de nivelare a unui nucleu topit pentru a examina nucleul spiritului uman. Chiar dacă mixează marea istorie cu intimul, Cernobîl livrează o narațiune cinematografică atât didactică, cât și emoționantă, în egală măsură instructivă, dar și tulburătoare până la bulversare. Fiecare episod ne face să resimțim greutatea plumbului care apasă întreg ansamblul de protagoniști. Dacă seria debutează cu o confesiune, distilând primele indicii ale unei defectuoase gestionări a unui accident este pentru a pregăti în forță o intrigă liniară, dar extrem de bogată în punctele de vedere.
Citiţi şi Iulia
Bine articulat, scenariul realizat de Craig Mazin este continuat și dezvoltat de regia semnată de Johan Renck, care alternează panica din primele acte cu haosul și dansul oniric. Chiar dacă oroarea e greu perceptibilă ochiului când se pune problema contaminării, nu putem pierde din vedere cruzimea. Trebuie înțeleasă furia din privirile celor ale căror trupuri se descompun. Acest serial hiper-realist, fără să fie deloc senzaționalist, utilizează camera de filmare în spitale, centrale, dar și pe coridoarele puterii, declanșând stări contradictorii. Revolta e stârnită de privirile celor care au sacrificat acele vieți în numele «binelui comun».
Fatalitatea acestui „marș funebru” care se va derula în zilele și în anii care vor urma este proprie oricărei catastrofe cangrenate de negare. Imaginea acelor birocrați care refuză să accepte evidența (că centrul reactorului este sursa problemei) strivește orice fărâmă de speranță. Adevărul ar fi putut salva vieți. Decorul unei societăți sovietice care glorifica cuvintele guvernanților explică negarea adevărului bine camuflat. Această farsă orchestrată de Moscova și de oamenii din KGB scoate în evidență figurile morale ale oamenilor de știință, în acest caz, Valery Legasov (Jared Harris), Boris Shcherbina (Stellan Skarsgård) și Ulana Khomyuk (Emily Watson). Acest trio dă o față umană unei tragedii cunoscute de întreaga lume, iar lupta lor pentru adevăr conferă consistență dramei istorice.
Regizorul unor comedii precum Scary Movie sau Very Bad Trip a încercat prin această serie să releve importanța luptei contra invaziei de fake news. Astfel, Cernobîl, o poveste tragică din istoria recentă, concentrată asupra jertfelor, a deciziilor și a confuziei care înconjurau o catastrofă pe care nimeni nu a așteptat-o sau nu a știut să o prevadă, devine o mărturie cutremurătoare și o șansă pentru adevărul etalat. Cu o intensitate constantă, la o temperatură scăzută și cu un vădit aer morbid, Cernobîl e un serial menit să deschidă ochii asupra unor (eventuale) dezastre ce pot să se ivească oricând și oriunde. Merită să fie înlăturat standardul mincinos, iar autoritatea (adevărului) să fie întărită.
Regia: Johan Renck
Scenariul: Craig Mazin
Distribuția: Jared Harris, Stellan Skarsgård, Emily Watson, Paul Ritter, Jessie Buckley, Adrian Rawlins, Con O’Neill
Durata unui episod: 60-72 min.
Citiţi şi
De obicei, 1 decembrie e despre România
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
