Când fetiţele se tem

Nu mai ÅŸtiu câţi ani aveam. Undeva între mică ÅŸi mare, nici copil, dar nici prea răsărită. Åžtiu doar că eram într-o iarnă, la munte, cu zăpadă cât cuprinde ÅŸi cu mai mulÅ£i oameni la o masă. Atunci am auzit-o pe mama spunându-mi: “Hai, mă, du-te ÅŸi tu cu ei să înveÅ£i să schiezi!

Ţin minte cum mi-am înfăşurat efectiv picioarele în jurul picioarelor scaunului, cum am apucat faţa de masă cu degetele şi m-am ţinut acolo, nemişcată, să nu mă dea mama după ei. Tată şi fiu. Băiatul, vreo 12 ani, frumos, brunet şi crescut parcă pe schiuri. Tatăl, masiv, cu păr pe mâini până pe degete, cu burtă şi început de chelie. Altfel, om deştept şi citit. Când ţipa la copil se cutremurau munţii. Aoleo, ziceau ai mei, iar a băut ăsta mai mult şi acum îi sare ţandăra. Cică pe munte nu bea niciodată. Dar eu eram mică şi îmi era frică. Ce mă fac, dacă nu reuşesc să schiez şi se supără pe mine? Ce mă fac, dacă ţipă?

Mi-e frică de beţivi. Mi-e frică de ce poate face mult alcool pe dinăuntru, de cum reuşeşte el să te convingă că e ok să te laşi dus, să nu mai opui rezistenţă, să nu te mai zbaţi să fii aşa cum trebuie, să-ţi calci în picioare inhibiţiile cu furia celui care simte norma ca pe o menghină. Cel mai tare mă sperie cum lasă să iasă la suprafaţă, ca nişte demoni, instinctele. Alea primare. Alea care în noapte pot ascunde sub preş trăsăturile încă înmuiate de vârstă ale unei fetiţe, făcând-o numai bună să ajungă în ochii unuia de vreo douăzeci şi ceva de ani.

Fetiţelor le e frică, chiar dacă nu li se întâmplă nimic concret. La 13-14 ani, o fetiţă se teme şi de vorbe, darămite de o mână de bărbat care vrea să o tragă la dans, când ea nu vrea şi nu cunoaşte. Sigur că la vârsta asta fetiţele nu sunt lăsate singure în noapte. Undeva, în apropiere, sunt oamenii mari care veghează. Şi care, credeţi-mă, trebuie să le apere atunci când ele încearcă să se prefacă indiferente la băiatul acela care dă târcoale, cu picioarele înmuiate de alcool şi respiraţia mirositoare. Sigur că, aşa slăbănog cum e, cu blugii jerpeliţi şi hanoracul în jurul brâului, are darul mai degrabă să te emoţioneze, aducându-ţi aminte de tinereţe. Dar nu despre tine este vorba! Ci despre ea. Fetiţa ta. Cea care nu ştie ce să facă şi cum să facă.

Citiţi şi Nu, rahat cu ochi ce eşti, nimeni nu caută un viol pe stradă!

Acum s-a aşezat jos, pe bancă şi speră că el va pleca. Că o va lăsa în pace să danseze singură cât timp va vrea ea. Dar el o vrea pe ring (nu e unul adevărat, ci unul încropit, pe o plajă) şi întinde mâna să o tragă la dans. În mintea lui nu face nimic rău. Nu e agresiv, nu e libidinos. Doar că la vârsta lui nu are ce să caute acolo, lângă ea. Nu-l lăsa, chiar dacă pare inofensiv. O sperie! Goneşte-l de lângă ea, spune-i direct să plece, fiindcă nu e momentul să fii nici cool, nici înţelegător cu el. Nu ăsta e rolul tău. Ci să o aperi. Pentru că la vârsta asta, fetiţelor, chiar dacă nu li se întâmplă nimic concret, le e frică şi au nevoie să ştie că cineva poate să aibă grijă de ele.

Așadar, cât restul lumii dansa și doar îl supraveghea pe băiat din priviri, m-am dus la el, l-am apucat de mâna întinsă și i-am zis să facă bine să dispară cât poate de repede. Erau și niște bodyguarzi în spate, dar nu a fost nevoie de ei. A plecat singur, bodogănind, dar a plecat și a lăsat în urmă o fetiță care s-a lipit toată de mine, semn că pe acolo, tocmai trecuse frica.

Pe Ioana o găsiți și aici. 

Și tu poți scrie pe Catchy! 

Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.

Citiţi şi

5 jocuri de iarnă pentru copii benefice și pentru adulți

Femeile mature vs femeile imature

Bijuteriile pentru bărbați – între tradiție, simbolism și stil personal

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.