Pictorul Mark Ryden, emblemă a unei mișcări artistice relativ recente al cărei inițiator este chiar el – suprarealismul pop -, se potrivește perfect cu scriitura lui Stephen King. Nu întâmplător, se pare, Ryden a realizat câteva coperți pentru cărțile scriitorului. Eu l-am descoperit (recunosc) pe Facebook, unde i-am văzut lucrările postate de diverși prieteni virtuali, de obicei ușor deprimați, abătuți. Ilustrarea acestor stări sufletești cu ajutorul picturilor lui Ryden au fost mai grăitoare decât o sută de cuvinte. Iar acum câteva zile am aflat că în 16 aprilie, editura Rizzoli va lansa o carte cu ultima sa colecție de lucrări – The Gay 90’s.
Lucrările lui Ryden reușesc să combine elemente tradiționale în subiecte obscure, bizare. Uneori deranjează privitorul pentru că îl pune în fața unei imagini care combină inocența copilăriei și ungherele ascunse și întunecate ale minții adulților. Copile angelice se însoțesc în lumea lui Ryden cu personaje ciudate sau misterioase, mitologice uneori. E tulburător cu atât mai mult cu cât avem cu toții tendința să ne imaginăm sfârșitul – unul dintre personaje va suferi. Nu este însă foarte sigur că fetițele vor fi victimele chiar dacă aparent par atât de fragile…
Spre exemplu, în picturile din ultima sa colecție – The Gay 90’s – artistul a distribuit perspectiva sa asupra momentelor de cotitură ale secolului XIX. Elemente ușor reconoscibile sunt și capetele disproporționate ale personajelor sale în stilul caricaturilor din anii ’30 (o mai țineți minte pe Bety Boop). Își crează propriile mitologii și își prezintă eroii personali: femei fatale, Abraham Lincoln și Iisus. Este fascinat de jucăriile din anii ’40, ’50 și ’60, de simboluri din diverse culturi religioase și de culoarea cult a anilor ’50 – rozul.
Carmangeria (The Meat Shop) – un portret al lui Abraham Lincoln, unul dintre personajele lui preferate, purtând un șorț de măcelar, înconjurat de hălci de carne și șiraguri din cârnați. Nu l-a ales întâmplător, pentru că anul 2012 l-a transformat pe Lincoln, după 146 de ani de la asasinarea sa, într-un personaj cât se poate de important în cultura pop: a devenit un super erou la fel de capabil să vândă ca oricare altul. A apărut în două filme: Lincoln (Steven Spielberg) și Abraham Lincoln: Vampire hunter (Timur Bekmambetov), într-un musical jucat pe Broadway, într-o carte best seller despre locurile de naștere ale tuturor președinților americani, pe un poster care anunța reabilitarea tunelului Lincoln și… într-o reclamă pentru loteria din New York. Iar Ryden a realizat rapid potențialul pop al celui de-al șaisprezece-lea președinte american.
În aceeași colecție apare o tânără cu ten de porțelan și tunsură bob, îmbrăcată într-o rochie din carne, în lucrarea Incarnation (o fi Lady Gaga, o altă prezență iconică în cultura pop din ultimii ani). În orice caz, ultima sa colecție de lucrări are ca subiect central (pe lângă personajele de mai sus) carnea – poate unul dintre cele mai controversate subiecte de anul trecut și de anul acesta. E de ajuns să porniți televizoarele pe oricare dintre canalele de știri ca să vedeți asta. Încă o dată punct ochit – punct lovit pentru Ryden. Cel de-al treilea personaj din The Gay 90’s este Iisus care apare cântând la un pian iar audiența lui este formată din trei ingenue melancolice care seamănă perfect cu Alice din Țara Minunilor.
Despre artist
S-a născut în 1963, în Medford. A primit premiul BFA al Colegiului de Artă din Pasadena în 1987. Picturile sale au fost expuse în muzee și galerii din toată lumea, inclusiv la Muzeul de Artă Contemporană din Los Angeles. Și-a început cariera ca ilustrator pentru case de discuri din Los Angeles și New York și a realizat coperți pentru romanele lui Stephen King și albumele lui Ringo Starr, Red Hot Chilli Peppers și Michael Jackson. Printre cei care îi colecționează picturile se află Leonardo DiCaprio, Bridget Fonda și Jake Gyllenhaal.
Citiţi şi
Henri și Lydia – o poveste de dragoste?
Elevii Liceului de Arte Plastice „Nicolae Tonitza”, ambasadori ai talentului românesc în Germania
Cina, Răstignirea și Învierea în pictură, de-a lungul secolelor
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
