Justin Kurzel a fost curtat de Ubisoft (Prince of Persia, Warcraft, Super Mario Bros) și, astfel, a livrat Assassin’s Creed, un proiect ambițios, un hibrid între jocurile video, divertismentul de ținută și blockbuster. Deși are o mare încărcătură dramatică, emană și entuziasm; filmul nu atinge, însă, reușita deplină. Cineastul a beneficiat, în acest dificil exercițiu, de aportul celor două staruri – Michael Fassbender și Marion Cottillard – cu care-a lucrat și la adaptarea operei lui Shakespeare, Macbeth. Australianul și-a putut permite acrobații à la Matrix, într-un larg orizont, ce surprinde perioada 1492-2016, cu decoruri de povești hispanice, dar și SF, pendulând între obsesiile sale artistice: liberul arbitru și originea violenței. Discursul său despre consumism, ca instrument de manipulare a maselor, dezvoltă planul secund al narațiunii cinematografice, beneficiară a unui corect background istoric și politic. Poate acest argument justifică prezența în sala de proiecție a unui cinefil, care nu este mare amator de jocuri video, însă dorința de-a viziona un blockbuster fluid, 3D, învinge prejudecata.
Filmul povestește aventurile lui Callum Lynch (Michael Fassbender), băiatul amator de BMX, dar traumatizat de uciderea mamei sale de propriul tată, cel care va deveni criminalul executat. Puștiul este răpit de membrii unei stranii societăți. Grație tehnologiei revoluționare, care eliberează memoria genetică, Callum retrăiește aventurile unuia dintre strămoșii săi, Aguilar, trăitor în Spania secolului al -XV-lea. Când află că a făcut parte dintr-o misterioasă societate secretă, va asimila competențele necesare în confruntarea cu o redutabilă organizație: Ordinul Templierilor.
Așadar, criminalul condamnat – Callum Lynch – este salvat de la execuţie de către Abstergo (în latină= Curățenie) Industries, echivalentul din zilele noastre pentru Ordinul Templierilor. Astfel, află că se caută Apple of Eden /„Mărul Edenului”, care a sădit păcatul originar. Organizația avea nevoie de el pentru a putea să subjuge rasa umană şi să pună capăt presupusei corupţii. Cel mai valoros om de ştiinţă al companiei – Dr. Sophia Rikkin (Marion Cotillard) – mărturiseşte că acest bărbat / Callum este descendentul lui Aguilar Nerha (membru al unui ordin secret de asasini, care se-mpotrivea Templierilor). Callum este înscris în „Proiectul Animus”, ceea ce presupune că trebuie să fie conectat la o maşinărie pentru a da, astfel, la iveală amintirile lui Aguilar. Numai așa, Abstergo putea afla mai multe informaţii despre „Mărul Edenului”. În Spania anului 1492, Aguilar şi partenera lui, Maria, sunt trimişi să îl salveze pe Prinţul Ahmed de Granada, răpit de liderul Templierilor, Tomas de Torquemada, pentru a-l forţa pe tatăl prinţului, Sultanul Muhammad XII, să predea obiectul mult râvnit. Aguilar şi Maria interceptează trăsura care îl transporta pe Ahmed, dar și ei sunt, la rândul lor, luaţi prin surprindere şi capturaţi de oamenii lui Torquemada. În acest moment, Callum este scos din „Animus” de către Sophia. În captivitate, Callum se împrieteneşte cu alţi descendenţi ai unor faimoşi asasini, printre ei aflându-se şi Moussa. Callum începe să aibă parte de halucinaţii cu Aguilar, dar şi cu tatăl său, Joseph Lynch (Brendan Gleeson), cel care i-a ucis mama când se afla în slujba „Asasinilor”.
Spectatorul asistă la confruntarea dintre două societăți secrete – „Asasinii” și „Templierii” – care căutau, deopotrivă, „Mărul din Eden” în care sălășuia taina liberului arbitru. Privitorul află rapid că „Templerii” erau ecleziaștii răi ai Inchiziției spaniole, iar „Asasinii” se constituiau într-o grupare protectoare a musulmanilor, multiplicând asasini cu talente de ninja sau de maeștri Jedi. Ce este mai puțin clar, în acest du-te-vino dintre trecut și prezent, este faptul că Absterego e o emanație modernă a „Templierilor” de odinioară, în timp ce Callum Lynch și ceilalți cobai sunt descendenții „Asasinilor”. Fanii jocurilor video știu, desigur, că „Mărul edenic” a fost creat de prima civilizație a Terrei, la mijlocul drumului dintre Dumnezeu și extratereștri și că acest prețios obiect permite controlul asupre gândirii. Prin urmare, unele scene ar putea constitui momente de încântare pentru fanii jocurilor video sau plictiseală / oboseală pentru cinefili. Aguilar escaladează fațade, face salturi mortale între acoperișuri, se războiește și înfige în inamici lama dosită în antebraț, fuge, escaladează și sare mereu, curge pe coridoarele laboratorului – închisoare – sanatorium (modern).
Ritmul frenetic, parcă injectat cu afetamine, dificil de urmat de cameră, darămite de ochiul uman, face ca antieroul contemporan să fie urmărit cu „sufletul la gură”. Fie că avem parte de decoruri urbane, fie naturale, în fond, vedem un imens covor care ne fuge de sub picioare și ne face să clipim des pentru a nu pierde vreun detaliu. Unele dintre personaje, așa cum este ultimul sultan din Granada (Torquemada), sunt doar figurine-pretext pentru scenariul împănat cu multe dialoguri explicative. Într-o intrigă fidelă conspiraționismului specific jocurilor video, regăsim conflictul dintre ordine și dizidenți, supunere și liberul arbitru, pace și violență, lăsând să se întrevadă confuziile (posibile). Actorii implicați în acest proiect ambițios urmăresc liniile scenariului și găsesc nuanțele potrivite în interpretare, doar Marion Cotillard afișează unilateral expresii neurastenice. Dacă personajul interpretat de Jeremy Irons apare de niciunde și cere cuiva să localizeze o țintă prețioasă, veche de când lumea, e clar că este vorba despre o lecție importantă. Nimeni nu călătorește în timp, spre Spania Inchiziției, doar ca o distracție de tip team-building. În cețurile acestei cabale, realizatorul a intuit un anumit fel de dominație la nivel mondial.
Assassin’s Creed rămâne o peliculă de acțiune – pe alocuri, exaltantă -, dar originală din punct de vedere al esteticii, care (re)ține publicul între bine și rău, în compania unor charismatici combatanți.
Regizor: Justin Kurzel
Scenarist: Bill Collage, Adam Cooper, Michael Lesslie
Operator: Adam Arkapaw
Muzica: Jed Kurzel
Producător: Patrick Crowley, Michael Fassbender
Monteur: Christopher Tellefsen
Distribuţia:
Michael Fassbender (Callum Lynch / Aguilar)
Marion Cotillard (Dr. Sophia Rikkin)
Jeremy Irons (Alan Rikkin)
Brendan Gleeson (Joseph)
Michael Kenneth Williams (Moussa)
Callum Turner (Nathan)
Ariane Labed (Maria)
Matias Varela (Emir)
Citiţi şi
Singura sa grijă: corpul – Titane
La Civil: thrillerul neo realist al anului, pe ecranele românești, din 29 octombrie
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
