În această zi, când toată atenția e îndreptată spre Catedrala Mântuirii Neamului, aș vrea să vă povestesc despre un preot simplu care slujește într-o bisericuță și mai simplă, lipsită de fast, așezată pe Dealul Bârnărel, la marginea orașului Vatra Dornei.
Preotul Virgil Rus, ardelean de fel, este un fel de Popa Tanda al comunității. Adună seara în biserică copiii din familiile sărace și dezorganizate din parohie și-i răsfață precum un părinte pe care mulți nu l-au avut vreodată. Le oferă micuților dulciuri, mâncare, dar mai ales, educație. Desigur, nu există restricții de participare pentru niciun copilaș, indiferent de apartenența socială, dar sunt susținuți mai mult cei aflați în nevoie.
Preotul nu ia bani pentru botezuri, cununii și înmormântări, iar enoriașii pot lăsa, după posibilități, un dar în cutia milei. Banii sunt investiți de slujitorul Domnului în excursii pentru acești copii. Vara asta mulți au văzut pentru prima dată marea.
Am ajuns din pură întâmplare într-o seară în biserică, cei mici vizionau un film de sezon, gen „Singur acasă”. Mirosea în biserică a portocale, iar apoi micuții au împărțit între ei sandvișuri. La un moment dat, au cântat împreună cu preotul colinde.
Copii fericiți în biserică…
În alte seri, părintele le dă copiilor meditații la limbi străine și e o educație fără îndoctrinare, cum nu aș fi crezut, personal, că e posibil. „Ne adunăm în biserică pentru că altundeva nu avem unde și ne uitam la filme și la desene animate. Așa au aflat copiii mei că există pe lume Stan și Bran, Charlie Chaplin”, mi-a spus preotul, fără a ne cunoaște.
Părintele are un fiu mare de acum, plecat în Statele Unite ale Americii, și toate resursele materiale și sufletești le direcționează către acești copii. Mi-a povestit că înainte să construiască punți de comunicare între ei, puii de români se jucau separat de cei ai romilor. „În biserică i-am învățat că nu contează de-ai cui sunt, ci ceea ce reprezintă ei. Acum se joacă împreună, stau unii lângă ceilalți și împart tot ce au!”, mi-a explicat preotul, vizibil emoționat.
Uneori le aduce copiilor drept invitați profesori, doctori, studenți etc. pentru a le vorbi despre importanța școlii.
Mi-aș dori ca și despre personaje de acest tip să afle cei din jur. Aș fi vrut ca în copilăria mea să fi întâlnit un preot ca Părintele Virgil Rus față de care am toată admirația, fără a fi apropiată neapărat și indisolubil de cele sfinte.
Guest post by Aura Stan
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
De obicei, 1 decembrie e despre România
Să ne mai lăsăm și duși de val…
Despre idolatrie și alte rătăciri
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
