În urmă cu două luni, Storia.ro a lansat campania HYGGE* la noi, asumându-și o misiune curajoasă și relevantă în contextul actual – să inventeze un cuvânt nou care să exprime starea de bine de acasă, să găsească un echivalent pentru termenul danez HYGGE, care se referă la transformarea timpului petrecut acasă într-un timp de calitate și o adevărată sursă de fericire.
Demersul a început cu un studiu prin care să găsească o adaptare locală a termenului, să afle cum arată starea de bine de acasă pentru români și cum poate fi ea definită, atât în ceea ce privește spațiul exterior – cel fizic, cât și spațiul interior – emoțional. Rezultatele studiului au fost sursă de inspirație pentru doi scriitori care și-au asumat misiunea de a inventa câte două cuvinte definitorii pentru starea de bine de acasă. Acestea au fost tyhne, ommi, zeneritate și primidor. Pentru lista finală de cuvinte, scriitorii au ales și câte o opțiune din partea celor care au participat la studiu – biniște și lono. În final, cu ajutorul a 13.000 mii de români, a fost desemnat cuvântul căutat – biniște a fost preferatul, cu 26% din voturi, urmat de tyhne (21%) și ommi (18%).
Și iată-l pe BINIȘTE, prezentat ca în DEX:
BINIȘTE s.f. 1. Stare sufletească pozitivă, lipsită de zbucium, de frământări. „Nu făceam nimic și asta era tot ce era de făcut. Eram acasă și era biniște”, 2. Calitatea unui moment sau a unui spațiu de a inspira o liniște aducătoare de bine, un calm binefăcător. Creat din Bine + Liniște. „Am intrat, am privit în jur, am zâmbit și m-am bucurat. Ce biniște e la noi acasă!”.
Acum, nu rămâne decât să ne și oferim această biniște, nouă înșine sau unii altora, dacă pandemia ne-a prins în relații și am ajuns să petrecem atât de mult timp împreună. De fapt, poate mă grăbesc să folosesc “împreună”, deși acesta este cuvântul care generează spotan stare de bine. Poate ar fi potrivit să începem cu “ne-am trezit că trebuie să petrecem foarte mult timp sub același acoperiș”. Un timp al marilor surprize sau nu. Pentru că fie ne-am (re)descoperit cu plăcere, fie casa a devenit un câmp minat în care cu greu se mai poate respira.
Cum ajunge din nou un apartament ori o casă acasă? Păi, pentru a răspunde nu chiar trebuie să te uiți la danezi (de la care chiar am avea de învățat, nu zic nu). E destul să-ți amintești și să faci lucrurile pe care le făceai la începutul relației. Când găseai timp, inspirație și dispoziție să-l/s-o aștepți într-un anume fel, cald și primitor, pe cel/cea care nu se încurca pe drumul către tine. Când trăiați clipa fără distrageri, când nu telefonul era irezistibil și când toate grijile prindeau aripi la un simplu zâmbet ori sărut. Când te deconectai fără efort de la tot și te concentrai doar pe voi. Asta se simte. Asta face diferența. Îți mai amintești? 🙂
Și aș încheia cu vorbele Simonei, instructoarea mea de yoga: “să apreciem mai mult ceea ce avem și să nu ne mai gândim la ceea ce nu avem”. Pentru că acest echilibru, această cumpătare, această reținere în fața tuturor pornirilor, dar și tentațiilor de a avea mai mult și de a ține pasul (pasul cu ce?!?) pregătește locul pentru biniște. 🙂
(Știți că în acestă perioadă a crescut cererea de locuințe mai spațioase, pentru că stăm mai mult acasă. Și dacă vrem să fie biniște, e musai să nu ne călcăm pe picioare. Pentru că până la a ne călca pe nervi mai e doar un pas. Prietena mea cea mai bună deja se informează despre apartamente de vanzare iasi, iar eu mă uit după case de vanzare ploiesti. Mai aproape de munte. :))
***
*HYGGE s.f. Arta de a crea intimitate; ingredientul uitat din reţeta daneză a fericirii; o calitate a prezenței noastre și o trăire a comuniunii cu ceilalți. „Suntem toți acasă, bem ciocolată caldă și ne ascundem sub păturici de frigul de afară. Ce poate fi mai hygge de atât?”
„Hygge” e un cuvânt scurt care surprinde însă o întreagă filosofie de viață prin care danezii au reușit să rămână ierni la rând fericiți în propriile case.
În Danemarca, unde iernile sunt aprige și nopțile lungi, locuitorii și-au creat propria reţetă a fericirii. Una care depinde doar de ei, nu de ce le oferă exteriorul. Așa a apărut fenomenul hygge. Ca un antidot la sentimentul că ești prizonier în propria casă.
Bogăția de înţelesuri pe care o surprinde acest cuvânt de doar 5 litere este fascinantă. Orice gâdilă plăcut simţurile poate fi hygge: moliciunea unui pulovăr, sunetul lemnelor care ard mocnit, mirosul proaspăt al ploii, lumina blândă a lumânărilor, îmbrăţișarea strânsă a unor șosete groase.
Activităţile care aduc confort sufletesc sunt și ele hygge: schimbatul în cei mai comozi și urâței pantaloni, frământatul lent al aluatului de pâine, privitul din canapea al emisiunii preferate, gătitul cinei împreună cu cei mai apropiați prieteni.
Bomboanele și prăjiturile sunt hygge. La fel și băuturile calde: ceaiul, cafeaua, ciocolata fierbinte și vinul fiert
O pisică pufoasă care vine și îţi face cozonaci cu lăbuţele în braţe? Hygge. Un pervaz cu perne și păturici, încălzit de caloriferul de dedesubt, de la care poţi privi viscolul de afară? Atât de hygge!
Cuvântul hygge e asociat cu Danemarca, dar sentimentele pe care le evocă apar și în vocabularul altor ţări. În Norvegia, koselig are un înțeles similar, dar pune mai mult accent pe componenta socială – familiaritatea pe care o simţi alături de cei în faţa cărora îţi lași liniștit garda jos. În Olanda e foarte gezellig să te adăpostești de o ploaie torențială într-un bar cu muzică retro și să comanzi o bere artizanală.
În funcție de visurile și aspirațiile locuitorilor, fiecare termen echivalent surprinde o altă nuanță.
Citiţi şi
Cum arată la români starea de bine de acasă
Wabi – sabi: suntem bogați prin slăbiciunile, defectele și imperfecțiunile noastre
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
