Dintre toate personajele feminine din Vechiului Testament, şi aşa puţine la număr, soţia lui David şi mama regelui Solomon este de departe cea mai controversată. Şi asta pentru că femeia pe care artiştii au înfăţişat-o în zeci de ipostaze şi care a devenit prilej de exersare a tehnicii nudului este pusă alături de Emma Bovary, Hester Prynne sau Anna Karenina pe lista adulterinelor iubite de cititori.
Povestea Batshebei (în traducere, Fiica jurământului) începe cu o baie în curtea casei unde trăia singură de când bărbatul, Uriah Hititul, îi era plecat la război. Frumusețea ei atrage din înaltul palatului privirile regelui David, care dă ordin să-i fie adusă imediat. Fără dreptul de a se împotrivi, mai ales dorinței unui rege, Batsheba ajunge în patul acestuia și va rămâne însărcinată. Stratagema pusă apoi la cale de David pentru a ascunde adulterul eșuează – Uriah nu dorește să lase câmpul de bătălie pentru a veni într-o permisie ce ar fi putut apoi justifica nașterea unui copil -, ceea ce îi pecetluiește fără să știe soarta. Este trimis în linia întâi unde își găsește repede moartea.
Văduvă, Batsheba devine soţia regelui, fără a se ști dacă de bună sau ne-bunăvoie. Ce se știe însă este că fapta lui David a atras mânia lui Dumnezeu și copilul lor a murit la câteva zile de la naştere. Batsheba i-a mai născut încă patru băieţi – pe Solomon, Shammua, Shobab şi Nathan, dar blestemul a continuat să-l urmărească pe Rege și un alt fiu al său, Absalom, a pornit o revoltă care a aruncat regatul în război civil. Este pomenit și un act de sfidare mai puțin obișnuit la adresa regelui: s-a culcat în faţa acestuia cu zece dintre amantele sale.
Deşi a stat în umbră ca soţie, la moartea lui David și mai ales după, Batsheba a devenit mână de fier. Ea l-a convins pe regele muribund să-l desemneze pe Solomon urmaș la tron, iar când a venit timpul a urcat alături de el ca regină-mamă. Se mai spune că Batsheba ar fi scris capitolul 31 din Cartea Proverbelor şi că ar fi recitat textul la nunta lui Solomon cu fiica faraonului, devenită una dintre cele 700 de soţii ale faimosului rege. Paradoxal însă, în discurs își sfătuia fiul să se ferească de a-şi oferi puterea femeilor sau de-a face lucruri care ajung să-i distrugă pe regi.
Înfăţişarea ei în artă este tributară primei sale apariţii în Scriptură. Deşi mulţi învăţaţi aduc critici tablourilor care o înfăţişează dezbrăcată, spunând că în vremurile acelea femeile nu făceau baie goale, alţii susțin că așa se întâmpla imediat după menstruaţie. Danna Nolan Fewell, profesor de biblie iudaică la Universitatea din New Jersey, spune că „Atunci când studiezi istoria artei, observi că sunt versiuni complet nud ale Batshebei, compuse parcă pentru privirile bărbaţilor, şi altele în care apare doar spălându-şi picioarele. E greu de spus dacă Batsheba a fost victimă sau ispită”.
Probabil că şi una şi alta. A jucat, pe rând, mai multe roluri: pe cel de obiect al dorinţei, de soţie, de mamă şi de regină influentă. În cultura populară, relaţia dintre ea şi David este văzută ca povestea de dragoste perfectă. Dacă înaintea ei, căsniciile lui David fuseseră simple alianţe din interes politic, Batsheba a fost femeia aleasă de el cu adevărat. Şi, deşi în Biblie nu este menţionat niciodată cuvântul, din felul în care a fost descrisă, Batsheba a fost şi marea lui dragoste, care i-a schimbat viața. După ce a întâlnit-o, nu a mai simţit nevoia să dicteze asupra evenimentelor, ci s-a lăsat în voia lor.
*****
Citiţi şi
Peggy Guggenheim: “Cumpăr o lucrare de artă pe zi și trăiesc la maximum”
Zavaidoc: iubire și muzică în anul 1923. Un roman insolit, semnat de Doina Ruști
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
