Cum se face că dai buzna peste mine, deşi eu încă n-am uitat florile de măr din primăvară, adierea vântului cald de vară sau serile liniştite de toamnă târzie?!
De ce oare poveştile cu tine sunt parcă din alt timp şi-mi poartă paşii sufletului în alt loc? Cine eşti tu şi cum faci de-mi bucuri sufletul meu de copil?
Încerc să-mi adun toate dorinţele într-un singur cuvânt şi nu reuşesc. Ce să-ţi cer mai întâi? Iubire, credinţă, bunătate, lumină? Speranţă?
În anul viitor vreau doar să trăiesc. Să trăiesc frumos şi să-mi caut cu ardoare fericirea. Vreau să râd, să visez, să sper. Nu mi-am propus să fie un an mai bun, dar vreau să fie anul în care voi creşte, în sfârşit.
Nu am nevoie de niciun obiect vestimentar din recentele colecţii, de niciun produs de machiaj care să-mi contureze mai bine ochii mei negri, de niciun parfum scump.
Am nevoie de iubire.
Ajută-mă să aplic legea firescului meu şi să şterg toată deznădejdea. Te rog ca nimic din lumea aceasta să nu-mi şteargă încrederea naivă a sufletului meu în iubirea rotundă.
Ajută-mă să trec de vid bătând din aripi iar şi iar.
21 decembrie, 2010
Citiţi şi
Fata de zăpadă (poveste de dragoste cu final fericit)
Îl aștept pe Moș Crăciun. Ca în fiecare an din ultimii treizeci
Spiridușul din bradul de Crăciun
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
