Acum vreo patru, poate cinci ani, am citit despre un bărbat, Ken îl chema, ca pe partenerul păpușii Barbie, care era plătit să îmbrățișeze necunoscuți. Asta era meseria lui. O făcea profesionist în New York. Din punctul lui de vedere, era vorba de o terapie ”alternativă”. Îmbrățișarea este genul de atingere pe care toată lumea o primește cu plăcere – cum este atunci când îți speli părul la coafor. Mai mult, este vorba de a primi atenție.
Ken încasa atunci 80 de dolari pentru o ședință de o oră de ”terapia” atingerii în propriul apartament pe care îl dotase cu un aparat de purificare a aerului (el locuind în China Town), dar și cu numeroase plante pentru un aport crescut de oxigen, un umidificator (între timp am aflat cât de bune sunt aceste umidificatoare), nu mai țin minte dacă și o aeroterma electrica, esențe de uleiuri și un filtru de apă pentru a asigura oaspeților o atmosferă cât se poate de curată, primitoare și relaxantă.
Ken folosea o saltea ca la masajul profesionist thailandez. El, precum toți cei care practică acest tip de terapie, a urmat înainte cursuri în care a învățat cum să procedeze pentru a fi atât el, cât și ”pacienții” lui în siguranță. Este important de subliniat că această terapie nu are dimensiune sexuală.
Atingerile fizice eliberează oxitocină și endorfine în organism.
Uneori, Ken vorbea cu cei care-i solicitau serviciile despre motivul pentru care aceștia veneau la el – probleme în relațiile personale, probleme legate de intimitate sau de afectivitatea dintre aceștia și propriile mame etc. Ken avea mulți prieteni foarte buni, însă el era, pentru mulți dintre cei care venea la el, singurul lor prieten cel mai bun.
Citiți și Cât costă o îmbrățișare
”Atenția este magică și are puterea de a da formă realității”, spunea Ken. ”Mă simt importantă”, spune una dintre ”pacientele” lui Ken.
Întrebare: ai apela la un astfel de serviciu plătit?
Citiţi şi
Unde se termină iubirea, începe… conviețuirea
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.