Din 22 octombrie, Naruhito devine al 126-lea împărat al Japoniei într-o linie de descendență ce se întinde pe 14 secole. Prințul moștenitor în vârstă de 59 de ani a preluat oficial Tronul Crizantemelor la o zi după ce tatăl său Akihito a abdicat. Astfel a început o nouă eră imperială, denumită Reiwa, care înseamnă „ordine și armonie”. Împăratul Japoniei nu are puteri politice, dar este un simbol național.
Cu toate că domnia sa a început oficial în luna mai a acestui an, după abdicarea tatălui său, Akihito, noul împărat Naruhito (59 de ani), absolvent de Oxford, a fost înscăunat formal abia pe 22 octombrie, în urma ceremoniei pe care toţi monarhii sunt nevoiţi să o parcurgă încă din vremuri străvechi. Doar că acum, când Japonia se reface acum după efectele taifunului Hagibis, care a provocat moartea a aproape 80 de oameni, ceremonia a fost mai sobră – o paradă a fost anulată, în semn de respect faţă de victime şi familiile lor.
În timpul ceremoniei de înscăunare, numită, Sokui no Rei, împăratul Naruhito s-a aşezat pe tronul înalt de 6,5 metri. Soţia sa, împărătesa Masako, a stat pe un tron alăturat. Îmbrăcat în roba portocalie purtată doar de împăraţi la ocazii special, Naruhito a citit proclamaţia în faţa audienţei: “Jur că voi acţiona în conformitate cu constituţia şi îmi voi îndeplini responsabilitatea ca simbol al statului şi al unităţii poporului”.
Împăratul Naruhito
Ceremonia s-a desfăşurat în linişte şi a fost ţinută în prezenţa unei săbii antice şi a unor bijuterii sacre, simboluri ale puterii imperiale. La eveniment au participat mai mulţi demnitari din întreaga lume, printre care prinţul Charles şi preşedintele României, Klaus Iohannis.
Împărăteasa Masako
Câteva grupuri mici de oameni s-au încumetat să asiste la înscăunare din faţa palatului regal, în ciuda unei ploi torenţiale, care s-a oprit imediat ce a început ceremonia. Ultimul astfel de eveniment a avut loc în 1990, la urcarea pe tron a împăratului Akihito, primul monarh nipon care abdică în ultimii 200 de ani.
Naruhito, născut pe 23 februarie 1960, a devenit moştenitor al tronului nipon în ianuarie 1989 după decesul bunicului său, împăratul Hirohito. El a primit în mod oficial titlul de Prinţ Moştenitor în cadrul unei ceremonii care a avut loc în februarie 1991.
Aici, puteți vedea întreaga ceremonie de înscăunare:
Despre împărăteasa Masako
“Educată la Harvard, cu o promițătoare carieră diplomatică în față, Masako a renunțat la tot în momentul în care s-a căsătorit cu Prințul Naruhito. Problema aducerii pe lume a unui moştenitor pe linie masculină a fost drama care a marcat viaţa prinţesei moştenitoare Masako.
Din 1993, de când este soția lui Naruhito, Masako nu a reușit să câștige inimile japonezilor. S-a adaptat foarte greu la rigorile vieții la palat, iar faptul că nu a reușit să aducă pe lume un băiat, pentru a asigura succesiunea la tronul Japoniei, n-a făcut decât să înrăutățească lucrurile. Anul trecut, în decembrie, când a împlinit 55 de ani, Masako și-a exprimat rezervele față de schimbarea majoră care se va petrece în viața ei începând cu 1 mai.
(Photo by Kazuhiro NOGI / AFP)
”Când mă gândesc la ceea ce urmează, uneori mă simt nesigură pe felul în care voi reuși să mă pun în slujba poporului. Însă mă voi strădui și voi face tot ce va sta în puterile mele ca să contribui la fericirea poporului”, a declarat la vremea respectivă Masako.
În decembrie 1999, cel de-al doilea ziar din Japonia anunța pe prima pagină sarcina prințesei. Trecuseră deja șase ani de când Masako Owada renunțase la o promițătoare carieră în diplomație pentru a deveni soția Prințului Naruhito. Alegerea prințului le dăduse mari speranțe japonezilor. Mulți vedeau în tânăra educată la Harvard și Oxford, cunoscătoare a trei limbi străine, persoana potrivită pentru a moderniza monarhia, dacă nu chiar întreaga națiune japoneză.
Toate aceste speranțe fuseseră date uitării însă, iar singurul lucru care mai conta era capacitatea prințesei de a asigura succesiunea la tronul Japoniei, aducând pe lume un băiat. E lucru știut că sub actuala lege a Casei Imperiale succesiunea se face pe linie masculină. Însă la scurt timp după știrea că e însărcinată, un comunicat oficial anunța că Masako pierduse sarcina cu numai șapte săptămâni înainte să ajungă la termen. Reprezentanții Casei Imperiale au criticat presa pentru că i-a provocat un stres suplimentar prințesei dezvăluind sarcina înaintea anunțului oficial. Prințesa Masako, și așa foarte zgârcită cu aparițiile publice, a dispărut cu totul.
Practica amantelor, abolită de bunicul lui Naruhito
Dincolo de drama individuală, peste întreaga națiune japoneză plana pericolul ca succesiunea la tron să nu mai poată fi asigurată. Tronul Crizantemei a rezistat vreme de mai bine de 15 secole, succesiunea împăraților și prinților fiind asigurată prin neobișnuita practică a concubinajului. Altfel spus, mult timp în istoria Japoniei, famiile aristocrate își ofereau fetele drept amante pentru capetele încoronate, asigurând astfel tot timpul un moștenitor băiat.
Această practică a fost abolită de Împăratul Hirohito, bunicul lui Naruhito, iar în 1947, americanii au făcut presiuni ca dreptul de succesiune la tron să fie restrâns la descendenții direcți din împăratul în funcție. Noua regulă a fost transpusă într-o lege menită să blocheze orice tentativă de revendicare a tronului din partea unor descendenți indirecți, care ar fi putut recrea condițiile izbucnirii celui de-Al Doilea Război Mondial.
La vremea respectivă, nu se punea problema succesorului pe linie masculină. Hirohito însuși avea trei frați, doi fii și trei nepoți eligibili. Însă în momentul în care a Masako a pierdut sarcina, nu mai erau prea mulți bărbați în familie. Singurul frate al Împratului Akihito, Hitachi, nu avea copii, fiul mai mic al lui Akihito, Prințul Akishino, avea doar două fiice. Astfel, viitorul monarhiei depindea în întregime de fiul mai mare al împăratului și de soția acestuia, Masako.
Masako și Naruhito au un singur copil, o fiică
Presiunea a fost însă prea mare pentru Masako. După ce a pierdut sarcina, prințesa nu a mai apărut în public timp de 40 de zile. A lipsit inclusiv de la înmormântarea mamei lu Akihito, Împărăteasa Nagano. Doi ani mai târziu, după aproape zece ani de mariaj, cu doar câteva zile înainte de a împlini 38 de ani, Masako a adus în sfârșit pe lume un copil – o fetiță. Cuplul i-a pus numele Aiko, care înseamnă ”iubire” în limba japoneză.
Copleșit de tristețe, Naruhito le-a cerut jurnaliștilor să nu-i mai hărțuiască soția, iar oficialilor de la palat le-a solicitat să renunțe la restricțiile legate de călătoriile lui Masako.
”Suntem cu toții pe deplin conștienți de importanța problemei succesiunii la tron și sper că vom putea să ne trăim viața în pace, fără această presiune din partea celor din jurul nostru. Cred că va fi mai bine dacă Prințesa Masako va avea parte de mai multă libertate de mișcare și dacă va putea face lucruri mai multe și mai variate”, a declarat Naruhito la vremea respectivă.
Desigur, ar fi existat o soluție mai simplă decât hărțuirea psihică a Prințesei Masako. Japonia ar fi putut schimba pur și simplu legea, permițând accesul femeilor la tron. Această decizie le-ar fi deschis calea spre tronul Japoniei celor trei nepoate ale lui Akihito, micuța Aiko și cele două verișoare ale ei, Mako și Kako.
Legea nu permite succesiunea la tron pe linie feminină
Junichiro Koizumi, prim ministru la începutul anilor 2000 a promis că va face o reformă în acest sens, în ideea de a asigura continuitatea la tron. Propunerea a fost primită cu foarte mult entuziasm de popor, însă aripa naționalistă a partidului lui Koizumi s-a opus ferm. Un fost ministru a susținut atunci că succesiunea la tron pe linie masculină reprezintă ”cea mai prețioasă comoară a japonezilor”.
Înainte însă ca propunerea să fie supusă la vot, soarta le-a dat un semn japonezilor, iar fratele lui Naruhito și soția acestuia, Prințul Akishino și Prințesa Kiko, au anunțat nașterea celui de-al treilea copil al lor, un băiat. Astfel, pentru cel puțin încă o generație, succesiunea la Tronul Crizantemei este asigurată.
Naruhito către Masako: ”Îți promit că te voi proteja toată viața mea”
Și, în sfârșit, Prințesa Masako scăpa de presiunea de a aduce pe lume un băiat. Efectele psihice ale hărțuirii au fost însă de durată. În decembrie 2018, în discursul despre îndatoririle de împărăteasă, Masako a atins și chestiunea problemelor ei de sănătate. ”Sunt fericită că în acest moment pot să-mi asum mai multe îndatoriri publice decât până acum, pas cu pas.”
Într-o declarație separată, medicii care se ocupă de viitoarea împărăteasă a Japoniei au subliniat că este foarte important ca aceasta să-și continue tratamentul și să nu fie supusă la un nivel prea ridicat de stres. ”Prințesa este în curs de recuperare, însă drumul ei este presărat cu suișuri și coborâșuri.”
Un drum pe care cu siguranță Masako nu l-ar fi anticipat în urmă cu aproape 30 de ani, când a acceptat să fie soția lui Naruhito, după multe insistențe și numai după ce acesta i-a promis că îi va fi mereu alături. ”Probabil că ai anumite temeri și îți faci griji legate de intrarea în familia imperială, dar îți promit că te voi proteja toată viața mea”, i-ar fi spus Naruhito viitoarei sale soții când i-a cerut mâna.”
Citiţi şi
Moment istoric: împăratul japonez Akihito a abdicat
De Sfântul Valentin m-am luat la trântă cu trenul!
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
