Deşi româncele sînt obsedate de celulită şi de adipozitatea care o generează, cuvîntul „operaţie” le provoacă fiori de spaimă. Preocupate de netezimea pielii de pe coapse şi burtă, majoritatea conaţionalelor noastre strîmbă din nas la ideea de suferinţă fizică pentru o cauza „nobilă”. Oare întotdeauna baba suferă la frumuseţe?
M-am întrebat de multe ori de ce în România procedura de lipoaspiraţie nu s-a bucurat de succesul răsunător din Occident. În lumea largă, lipoaspiraţia, considerată sculptură corporală, se practică de mult timp în anestezie locală tocmai pentru a reduce riscurile inerente intervenţiei chirurgicale, pentru a creşte calitatea rezultatelor şi a scurta recuperarea postoperatorie. Este mai avantajos ca pacientul să se poată mişca singur, atît în timpul, cît şi imediat după operaţie, pentru că astfel nu se fac excese în extragerea grăsimii, rotunjimea formelor se poate păstra, iar vindecarea „după” este foarte scurtă. La noi, pacienţii preferă însă să doarmă în timp ce sînt remodelaţi şi să nu aibă amintiri neplăcute, deşi somnul anestezic nu este nici plăcut şi nici uşor de depăşit, iar după operaţie urmează o stare de vertij ca după o beţie cruntă. Chiar şi chirurgii preferă să lucreze cu pacientul inconştient pentru că se pot mişca mai rapid şi nu mai trebuie să-şi cenzureze vorbele prea slobode.
Cred, de asemenea, că operaţia nu a stîrnit entuziasm pentru că niciunul dintre specialiştii care o practică nu a făcut din ea o operă de artă corporală, aşa cum s-a întîmplat în alte ţări, cu mai multă muncă pe aceiaşi bani. De-a lungul timpului, cîteva cazuri intens mediatizate care au fost urmate de efecte secundare ca piele vălurită sau vînătăi prelungite mult în timp au cenzurat entuziasmul românilor pentru o astfel de operaţie. Percepută de pacienţii de la noi mai degrabă ca o formă facilă şi rapidă de slăbit, decît ca o remodelare a formelor corpului, în mod paradoxal, procedura de lipoaspiraţie nu a rămas în atenţia publicului doritor de înfrumuseţare. Cei interesaţi de reducerea pachetului adipos s-au orientat spre alte tratamente de remodelare.
De altfel, şi în domeniul chirurgiei estetice la nivel mondial s-a produs un recul al intervenţiilor chirurgicale majore foarte familiare publicului larg, ca liftingul, lipoaspiraţia sau abdominoplastia, deoarece tehnici neinvazive dezvoltate recent pot obţine rezultate asemănătoare fără suferinţă şi fără scoatere din activitate. Scăderea cu 30% a cererii de astfel de operaţii în 2007, în America, a fost rezultatul creşterii simultane a cererii de proceduri de înfrumuseţare mici şi neinvazive, dar la fel de eficiente. Cu alte cuvinte „baba” nu mai este dispusă să rabde „la frumuseţe”, „baba” vrea tinereţe fără bătrîneţe, dar şi fără durere. Se pare că tocmai aceste tehnologii noi au dus la triplarea valorii încasate în 2007 la nivel global pe procedurile de înfrumuseţare. Laserele şi alte tipuri de aparate bazate pe tehnologie de ultimă oră au stîrnit atît interesul beneficiarilor, cît şi cel al utilizatorilor.
Cea mai recentă descoperire în materie de remodelare corporală neinvazivă este cea cu unde de şoc, cunoscute şi sub numele de unde de cavitaţie. Principiul acestei tehnologii constă în terapia cu ultrasunete dispersate prin suprafaţa cutanată pînă în interiorul ţesutului grăsos. Cunoaştem deja aplicaţiile ultrasunetelor pentru diagnosticul ecografic. De mai mulţi ani se folosesc ultrasunetele focusate pentru spargerea pietrelor la rinichi. Sub control radiologic pacientul suferă o intervenţie de bombardare cu ultrasunete a pietrelor din rinichi, care sînt astfel mărunţite şi apoi uşor eliminate prin urină, fără ca pielea, grăsimea, musculatura şi ţesutul renal să sufere vreo modificare. La fel se pot sparge şi pietricelele care blochează canalul salivar. De aici s-a tras concluzia că undele focusate în afara corpului, ca, de exemplu, în interiorul mînerului aparatului, se vor distribui ca un evantai prin piele pînă la aproximativ 2 cm în interiorul ţesutului adipos. Aparatul acesta, cunoscut sub numele de Duolith, bătuceşte pielea, iar celulele adipoase se „aşază” ca făina din sita scuturată, fără să fie distruse. Tratamentul duce la o remodelare corporală vizibilă în doar cîteva şedinte, fără durere şi fără efecte secundare.
Studiile medicale privind aplicarea undelor de şoc asupra pachetului adipos au demonstrat o scădere a dimensiunii stratului de grăsime. Măsurarea nivelului lipidelor din sînge şi a colesterolului nu a evidenţiat modificări ale acestor valori la pacienţii trataţi. Pentru dispariţia aspectului de celulită sau pentru remodelarea unui pachet adipos prea mare se recomandă trei şedinţe de tratament pe săptămînă în patru săptămîni succesive. Fără a fi o cură de slăbire, undele de şoc pot scădea, de exemplu, circumferinţa coapselor. Aparatul are mai multe tipuri de aplicatoare, cu unele făcîndu-se şi tratamentul durerii la sportivii accidentaţi ca, de exemplu, la fotbaliştii scumpi care trebuie recuperaţi rapid. Indicaţiile undelor de şoc sînt variate: de la durerea de umăr, spate şi alte zone ale corpului, la diverse calcifieri, pseudoartroză, tendinite, spasme musculare după traumatisme, durere cronică pelviană, boala Peyron definită de curbarea penisului, la vindecarea rănilor, a arsurilor cutanate, tratamentul cicatricilor şi altele.
Tratamentul cu unde de şoc se aplică în dermatologie, recuperare, urologie, neurologie, angiologie, stomatologie şi chiar şi în medicina veterinară. Pacientul modern nu mai acceptă durere şi nici repaus prelungit pentru recuperare. Timpul înseamnă bani şi nimeni nu îl mai risipeşte în operaţii riscante.
Citiţi şi
Nu există altă cale spre un zâmbet perfect
Măsuri de prim-ajutor și prevenție în cazul accidentărilor din sfera ortopedică
Liposucția este o alegere, așa cum o alegere este și să păstrezi celulele corpului la locul lor
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
