E dimineaţă. A sunat alarma. Aş mai sta în pat să lenevesc puţin, să mă întind sau, de ce nu, să fac dragoste cu el… Dar el mormăie ceva, întinde mâna după telefonul de pe noptieră, îi scoate încărcătorul și țâşneşte spre baie. Oare chiar are asemenea urgenţe, încât nu poate să facă nimic fără telefon? Mă fac că nu aud cum tastează… de fapt, îmi închipui că tastează, pentru că e pus veşnic pe silenţios. Mă ridic din pat şi mă duc la bucătărie să fac o cafea.
Aşa începe fiecare zi. Amuzant, nu? Ce ne-am face noi fără tehnologia asta? Am conversa mai mult la cafea cu cel de lângă noi şi ar fi foarte plicticos…
El întârzie, eu deschid facebook ul. E plin de notificări la poza pe care am pus-o aseară, târziu. Plin de like-uri și inimioare. Îmi plac inimioarele. Dar nu și cele pe care le primește el. Are o mulţime la selfie-ul postat acum două zile. Și toate de la femei! Cam aceleași…
Uite, a mai comentat una: „Puiule, eşti bun, ce să mai… se ştie!”. Deci ştie şi ea! Ce să fac? Să râd, să plâng sau să râd cu lacrimi? Vine. Îl întreb: „Auzi, da’ cine-i fufa care ți-a lăsat comentariul ăsta cu “ești bun”? El, relaxat: „Pfff, o tipă pe care o cunosc de la sală, o prietenă mai veche… Ce ai? N-am treabă cu ea!”.
Mă liniştesc puţin şi hop, alt comentariu: „Mmmmm, ce bine arăţi! Ca de obicei!”, urmat de o serie de emoticoane. Brusc, cafeaua din ceaşca mea e și mai amară. „Uite, mai e una care-ţi scrie că eşti mişto”. El râde. „Păi, vezi, baby, ce bărbat ai tu lângă tine? Aia e o fostă, dar nu mai am treabă cu ea de vreo trei ani. E fată bună, acum e în vacanţă cu prietena ei, la Viena”. Simt că-mi explodează limba în gură: „De unde ştii că e plecată?” întreb eu pierit. „Păi, mi-a scris ieri să mă întrebe ce fac. I-am zis că sunt îndrăgostit şi mi-a zis că se bucură că sunt fericit şi, na!, mi-a spus că-i plecată cu o prietenă la Viena.” „Da’ cum de la vârsta ei nu are şi ea un prieten? De ce mai ţine legătura cu tine? Chiar nu înţeleg” aproape că țip. Încerc să mă controlez.
„Poate că are, cred că are pe cineva, nu ştiu”, răspunde el absent, cu ochii tot în telefon. „E o fată bună, v-aţi înţelege minunat amândouă”, continuă el. Asta mi se pare prea de tot. Sunt un pachet de nervi. El nu înțelege nimic. „Doamne! Eşti foarte geloasă! Ce ai? Eu sunt cu tine, nu cu ele” și râde. Mie nu-mi vine deloc să râd. Oare ce să fac? Că-mi vine să-l întreb: auzi, dar cu mine ai are vreo treabă?…
Guest post by Dana Ionescu
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Un bărbat, două femei și mai mulți copii
6 semne că relația se apropie de sfârșit
Despre bărbați, cu luciditate: ce a mai rămas din promisiunea unei relații
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
