Au fost câțiva bărbați care m-au amenințat că vor trebui să vină pe alt continent după mine, dar aici intrăm în povestea elucidată, clasic: vorbe. New found land-ul lor a fost găsit la limita de județ. Și apoi, printre ei, mai este cealaltă categorie, un fel de ființe umane, știți, alea nevertebrate, tot de s*x masculin, care se târăsc pe lumea asta, însă au învățat tot felul de șiretlicuri să te facă să privești în jos spre ei, chiar să te apleci. Să nu sărim în sus că noi, s*xul frumos, suntem private de asemenea ființe, nope, sunt destule și printre noi. Da, știu, nu ne fac cinste, dar cumva trebuie menținut echilibrul în ecosistem, altfel ce ne-am face.
Noah, ce repede m-a dezmeticit la realitate. E ca un clic, ca-n reclamele alea subliminale a l’époque. Povestea cusută cu cele mai multe fire albe – sau, să nu mă mint absolut deloc, toate au fost niște funii albe, unele erau așa de evidente, încât erau înroșite precum firul de la mărțișor, sclipeau uneori chiar cu roșu aprins și eu tot Batman, Batman – s-a încheiat. Evident, fata nu a rămas cu târâtoarea, și bine a făcut. Miriapodul ăsta, pe care mi l-am dat jos o dată de pe umăr, a reușit să escaladeze iar. Ciolănel – nume de botez – a reușit să treacă de inteligența mea pentru că i-am permis. Mi-am spus, toată lumea merita o șansă, da, probabil, de la Marele Ceasornicar, nu de la mine, acum am învățat. Recunosc, e prima oară când am învățat din bunăvoința mea. Am spus și o repet, oameni fac alegeri, nu greșeli, acestea pot fi bune sau rele, însă atunci când le facem, toate ni se par mirobolante. Acest miriapod a fost o alegere. Și, ca orice târâtoare, mă bucur că am reușit să nu-mi murdărească hainele, conștiința și morala, uneori fac mizerie mare chestiuțele astea insignifiante.
Dar să revenim la bărbații ăia luptători. Alo, băieții, care v-ați luat bilet!?!? Glumesc, stați liniștiți, nu vă cheltuiți banii, vin eu să fug de voi, acolo, acasă, pe tărâmul meu, unde știu toate ascunzătorile. Dar, întotdeauna este un „dar”, exact așa cum jumătate din viață e „dacă”, am învățat să mă bucur de fiecare moment, cum nu am făcut-o până acum. Mulțumesc, stay tuned…
Pentru toate nevertebratele, feminine, masculine, hermafrodite etc, orice apropiere de adevăr, fiți siguri, nu a fost întâmplătoare. 🙂
Guest post by Simina Roxana Pop
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Dragostea doare. Nu, cea interzisă doare
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
