Românii iubesc sărbătorile şi, deşi tradiţiile nu se mai respectă întocmai, multe dintre obiceiuri s-au păstrat. Astfel, de Paşte, toţi românii au mesele încărcate cu preparatele tipice. Însă nu toată lumea mai are timp să le pregătească conform reţetelor moştenite de la bunica. Iar „ajutorul” pe care îl primim prin achiziţionarea produselor din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri) ascunde, nu de puţine ori, pericole pentru sănătate.
Asociația Pro Consumatori (APC) a analizat vopseaua de ouă şi cozonacii achiziţionaţi zilele acestea în cantităţi mari din magazine, iar rezultatele sunt cel puţin îngrijorătoare.
Din cele 17 tipuri de vopsea pentru ouă analizate au fost identificaţi 11 coloranţi alimentari (E102, E104, E110, E122, E124,E131, E133, E142,E151, E171 si E172), trei conservanţi alimentari (E200, E203 şi E211), doi corectori de aciditate (E270 şi E524), doi agenţi de îngroşare (E410 şi E415), un acidifiant – E330, un agent de umezire – E422 şi un stabilizator – E555.
Opt dintre aceste vopsele conțin Azorubina, E122, un colorant roșu toxic, folosit în industria textilă, ce poate produce astm sau hiperactivitate la copii. De asemenea, poate produce reacții la persoanele care nu tolerează aspirina. Este un aditiv interzis în Japonia, Suedia, SUA, Austria și Norvegia.
Pentru ca vopseaua să nu treacă prin coajă, experţii APC recomandă folosirea ouălelor de categoria 0 și 1, deoarece au coaja mai groasă. Ouăle de categoria 2 și 3 provin de la găini crescute în hale industriale sau baterii și au coaja foarte subțire, iar odată pătate cu vopsea, ouăle nu mai pot fi mâncate pentru că devin toxice.
Un alt produs nelipsit de la masa de sărbătoare este cozonacul. Prepararea lui este un ritual destul de complex, respectat în unele gospodării cu sfinţenie, mai ales în zona rurală. În spaţiul urban, din lipsă de timp, în general, cozonacii sunt cumpăraţi din magazine.
Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat 31 de astfel de tipuri de cozonac fabricat/distribuit de 13 producători, cu gramajul cuprins între 325 g și 1000 g, în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenția în ceea ce privește conținutul acestui tip de produs și potențialele efecte asupra sănătății consumatorilor.
În afară de făină, zahăr, drojdie, sare iodată, în „cozonacul” industrial s-au identificat următoarele ingrediente: spărtură de soia, șrot de soia, făină de soia degresată, amidon din porumb, ou praf, pudră de albuș de ou, fibre de cartofi, zer praf, oțet din vin, făină de orz, lapte praf, gluten din grâu, ulei de palmier, ulei de rapiță, enzime, drojdie comprimată, făină de porumb, griș de grâu, pudră de zer, conservanți, coloranți, agenți de îngroșare, agenți de umezire, emulsifianți, corectori de aciditate, stabilizatori.
Conținutul de cacao la produsele analizate variază între 0,5% și 2%.
Niciunul dintre produsele analizate nu respectă rețeta tradițională a cozonacului (făină tip 000, lapte dulce, zahăr, ouă, unt, umplutură de diferite tipuri).
La 65% dintre produsele analizate nu se menționează tipul de făină de grâu folosită la fabricarea cozonacului. Un singur producător de cozonaci, dintre cei ale căror produse au fost analizate, declară că folosește făina tip 000. În cele 31 de produse analizate s-au identificat 30 de aditivi alimentari.
Citiţi şi
UMOR! Lucruri care sunt diferite în Europa (după americani)
Regina Maria și Paștele din 1917, 1918
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
