Angela și SMS-urile

10 June 2013

Germania este statul în care se discută cel mai mult despre SMS-uri la nivel înalt. Şi asta pentru că Angela Merkel este fotografiată scriind de zor mesaje la fiecare întâlnire oficială sau şedinţă la care ia parte. Ţine astfel legătura cu membrii cabinetului său şi contribuie, vrând-nevrând, la popularizarea SMS-ului ca formă de comunicare între cei mai ocupaţi oameni ai planetei.

Cancelarul Steffen Seibert vorbea la începutul anului despre posibilitatea ca SMS-urile trimise şi primite de Angela Merkel pe telefonul de serviciu să fie păstrate la Arhiva Naţională. Iar asta pentru că au statutul oricărui alt document oficial, la care publicul german are accesul garantat prin constituţie. Oricât de neprofesionist ar părea, SMS-ul e soluţia simplă de transmitere de informaţii chiar şi atunci când conţinutul lor vizează chestiuni oficiale sau care ţin de “bucătăria internă” a companiilor.

Dar asta implică, aşa cum notează şi site-ul BBC, câteva chestiuni care merg de la securitatea informaţiei până la politeţe. Pentru că una este să scrii un e-mail (căci de fax-uri aproape că nici nu se mai pune problema) şefului sau colegilor şi cu totul altceva să trimiţi un mesaj de câteva sute de caractere, care nu se ştie unde ajunge. În primul rând, e mai dificil de ţinut o evidenţă a ce-cum-cui se trimite, ca în cazul în care apar probleme să poţi veni cu textul “şedinţă la 16 în cabinetul 4” ca argument în faţa justiţiei că ţi-ai făcut datoria. În al doilea, s-ar putea ca ţăcănitul obsesiv al tastelor în timpul şedinţelor să agaseze şi să stârnească suspiciuni, la fel ca pe vremuri la examene. Iar, în ultimul rând, dar nu cel din urmă, SMS-urile nu ar trebui să se transforme în mesaje codate, aşa cum au deprins un păcătos obicei destul de mulţi din generaţia “născută cu telefonul în mână”. Dimpotrivă, ar trebui să semene mai mult a scrisori şi mai puţin a bileţele trimise pe sub bancă, adică să conţină formule introductive, de încheiere şi semne de punctuaţie. Lucru de care e foarte important a se ţine cont, mai ales când graba riscă să strice bunătate de treabă.

Deşi pare o sumă greu de înţeles faptic, se estima că în 2012 s-au trimis pe tot globul undeva la 5,9 trilioane de mesaje. Nu vă întreb cu câte aţi contribuit la suma totală, ci dacă aţi început să vă “semesaţi” cu şefii şi colegii în chestiuni care ţin de slujbă. RSVP.



Citiţi şi

După Iohannis. Țara nenorocită prin metoda „Neamțul”

Toți sunt bine, țara e moartă

Comunicarea în cuplu este cheia unei relații sănătoase

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro