Am divorțat de un bărbat extraordinar (nu sunt nebună)

Your tuppence

1. 
   Tatiana / 21 October 2015 11:42

   felicitări!!!! bravo!!!! ma bucur sa citesc și articole în care femeile spun lucrurilor pe nume … și ca nu mai trăim în evul mediu … încă o data felicitări și … casa de piatra!

   

   

   Reply ↓
2. 
   Juan / 21 October 2015 9:45

   Eu salut.

   Mutat in aceasta tara de curand. La mine in tara (Mexico), femeile este mai dociles.Eu nu idolizeaza femeile, dar cand descrie barbat perfect nu este inteles. Daca femeia romania nu respecta niste reguli, atunci ea face un error grande como una casa.

   O duamna ca dvs ajunge la varsta unde explorarea e important.

   Scuze romania nu este prima limba

   Juan

   

   

   Reply ↓
3. 
   cristi-x / 20 October 2015 23:58

   “Eu doar ce am divorțat..” […] “Urmează să mă recăsătoresc…”

   Din floare-n floare, păpușe???

   

   

   Reply ↓
4. 
   andreea / 20 October 2015 17:54

   acest articol il recomand tuturor femeilor care sunt intr-o relatie/casnicie si se simt mai mult servitoare decat iubite/sotii. ATENTIE!!!!! Acest articol nu este pentru pitipoancele ce se cred regine (a-ti dori egalitate si respect intr-o relatie nu inseamna sa te ingrijesti doar de unghii si look, iar cel de langa tine sa fie catelul care te intretine) – din pacate am intalnit si multe cazuri de femei ce isi sustineau mereu drepturile, dar in realitate doreau mai multe drepturi decat celalalt

   

   

   Reply ↓
5. 
   Liliana / 20 October 2015 17:22

   Bine punctat, dar din nefericire aici vedem un singur punct de vedere: al tau. Asa cum stim din viata (doar exista doua sexe, nu?) exista doua puncte de vedere ale aceleiasi probleme; si toti stim ca o problema aduce dupa ea alta, etc.
   Ei, ce vad eu, si crede-ma, am vazut multe la viata mea, e ca sotul tau avea o viata grea; el facea bani (zici ca era avut), muncea de dimineata pana seara ca sa faca banii aia pe care familia ii folosea; in plus, mancarea ta nu-l atragea – de-aia manca in oras. Sau chiar muncea mult si I se facea foame sarmanului om, in orele alea tarzii de la munca.
   Dragoste mai faceati? Eu cred ca nici aici nu te ridicai la nivelul lui, asa ca a trebuit sa-si caute pe cineva, mai tanara, mai relaxata, mai putin cicalitoare, care sa-l imbratiseze si sa-l linisteasca.
   Este ca am dreptate? Este ca in loc sa fii o femeie puternica si sa lupti pentru familia ta, in loc sa intelegi ce ai gresit si sa incerci sa repari, tu ai fugit in bratele unuia sub nivelul tau, care din cauza faptului ca este “sub tine” te trateaza ca o zeita? Este ca la un moment dat ti-ai dori ca un barbat cu adevarat puternic sa te ia si iti arate lumea, asa cum doar primul tau sot poate, datorita banilor pe care el singur I-a facut?
   Este ca de fapt incerci sa obtii validarea greselii tale postand pe acest forum, sperand ca o sa primesti aprobari de la alte femei care nu-s in stare sa isi rezolve singure problemele lor, si cred ca lumea este rea si ele sunt bune?

   

   

   Reply ↓
• 
  Tabita / 20 October 2015 18:41

  Mi se pare ca esti partinitoare cand scrii despre “sarmanul om”. Prea il ridici in slavi – e posibil sa nu fie chiar cum e descris in articol (cu batista pe burta, vesnic pe canapea) dar nu cred ca era omul puternic de care spui. Daca s-a ajuns in situatie de fata, e clar ca totul a fost din cauza unor defecte care au facut-o sa caute altceva.

  Dar si eu simt o oarecare incercare de validare a deciziei. Cam asa imi imaginez scenariul: nu sunt perfect convinsa ca am facut alegrea corecta, dar nu mai pot sa dau inapoi, asa ca o sa povestesc chestia asta la cat mai multa lume sa vad care e parerea celorlalti, dar o prezint intr-o lumina care sa duca concluziile cam in directia in care as vrea eu. Problema e ca, indiferent de ce o sa zica majoritatea, neclaritatea si semnele de intrebare or sa ramana atata timp cat nu iti asumi ce s-a intamplat, inca te mai uiti in spate si te mai gandesti la ce ar fi putut fi daca ai fi luptat. Ceea ce nu se intampla, altfel nu ar fi existat articolul.

  De fapt, cred ca totul e mai gri decat e descris. Oare pe actualul care te trateaza minunat l-ai cunoscut in timp ce erai casatorita sau dupa divort?

  

  

  Reply ↓
• 
  Ramona / 20 October 2015 21:04

  Interesanta ipoteza Tabitei. Din articol reiese ca “doar ce am divorțat de un domn absolut extraordinar” si “Urmează să mă recăsătoresc cu un domn care nu mănâncă niciodată fără mine” . Cumva imi vine greu sa cred ca imediat dupa ce a divortat a aparut un barbat care vrea sa o ia de nevasta asa din prima, fara sa o cunoasca.
  E ok sa te duci ghidata de inima prin viata dar trebuie sa iti asumi.

  

  
• 
  Ilinkailinka / 20 October 2015 22:08

  Iubirea nu ar trebui sa fie limitata! Directia poate fi intr-o parte, dar poate fi si in alta parte. Nu ai cum sa stii unde te duce, chiar daca ai vrea sa te duci altfel…
  Ai dreptate cu asumarea: ori esti acolo pana la capat, si faci una, faci alta, dar macar faci ceva, fie nu esti acolo si atunci pur si simplu nu esti… iubirea exista decat cand noi existam, fara sa vrem, fara sa putem…
  Ai vazut vreodata o cascada curgand invers? Sau apa facandu-se zapada? Sau o pasare zburand cu spatele? Si sunt multe exemple de-astea, nu stau sa le spun pe toate, dar asa cum ursul hiberneaza iarna si nu invers, asa si iubirea loveste cand te astepti mai putin!

  

  
• 
  Supi / 20 October 2015 21:17

  @Tabita, inteleg acea partinire, dar cred ca Liliana incearca sa balanseze punctul de vedere total partinitor exprimat in articol. Adica, marele defect al micului om este ca manca la televizor, ca muncea mult si ca voia liniste?

  Foarte bine punctata treaba Tabita cu gasitul noului iubit in timp ce era casatorita; initial nu vazusem, dar acum imi dau seama ca de fapt femeia l-a inselat si parasit cu mult inainte de divort si ca nu a luptat deloc ca sa-l tina. Astepta ca totul sa fie perfect: si bani, si sotul sa se topeasca la picioarele ei, sa stea drepti cand vin parintii ei in vizita etc. Un fel de catelus de paie, un trofeu de aratat si de pus in vitrine.

  In sfarsit, si gata, termin, (vine sotul in curand acasa si trebuie sa pun puiul pe foc), imi e clar ca nevoia de validare este intarita si de bucuria resimtita in articol cauzata de cautarile “isterice” ale cunoscutilor, care au venit vezi-Doamne cu miile la domnita ca s-o cheme inapoi.

  Ce imi pare rau, din ce citesc aici, este ca autoarea nu-si da seama cat de mult a gresit ea, cat de putin a bagat in relatie, cat de rau e in fata lui Dumnezeu sa inseli, sa minti, si apoi sa dai vina pe celalalt pentru desfraul tau!

  

  
• 
  Diana / 20 October 2015 22:54

  Liliana, îmi pare rău s-o spun, nu obișnuiesc să jignesc oamenii, însă felul în care te-ai exprimat este mizerabil. Știi, e absolut degradant să faci presupuneri despre viața cuiva pe care nu-l cunoști, pe baza unor situații pe care le-ai întâlnit în trecut. Eu nu știu dacă autoarea are dreptate sau nu și nici nu-i treaba mea să judec o căsnicie, nu de alta dar n-am fost nici între ei non stop, nici în mintea și sufletul vreunuia dintre ei. Însă a face comentarii și presupuneri referitoare la viața sexuala a cuiva…e înjositor. Și vezi, eu nu mi-am permis să îți atribui epitete. Pentru că nu te cunosc, așa că nu pot vorbi despre tine. Dar pot să comentez mesajul tău, care este în fața ochilor mei, negru pe alb. Trist și urât…

  

  

  Reply ↓
• 
  Mariana / 21 October 2015 8:09

  Diana, un lucru pe care l-am invatat in lumea asta este ca formurile au sectiune de comentarii tocmai pentru a permite oamenilor sa comenteze. Iar acest site nu vorbeste despre masini, undite sau mistrii, ci despre femei, cupluri, sentimente.
  Articolul este si va fi astfel disecat de toate femeile, de buna credinta sau nu, care vor sa inteleaga mai bine ce citesc acolo.
  Cuvinte precum injositor sau degradant sunt prea puternice, totusi, pentru formatul pe care si-l doreste acest site. Inoportun, poate.
  Cat despre Liliana, simt ca o agresivitate mai scazuta ar fi mers mai bine; cuvinte mai frumoase ar fi obtinut un raspuns mai bun de la celelalte doamne care citesc pe-aici.
  Insa, ceea ce liliana si celelalte femei au observat este ca, intr-adevar, ceva miroase a peste in Danemarca: autoarea se plange de micimea unui om care manca la tv si muncea mult, uitand sa puna pe masa ca, din text, reiese ca ea l-a inselat cu mult inainte sa divorteze.
  In plus, ea cauta validarea actiunilor ei aici pe site, dar noi nu avem minte ca sa analizam si sa vedem ca in realitate ea a gresit? Nu vedem ca nu a incercat sa salveze casnicia? Tocmai, pentru ca avem minte ne damseama ca partea ei de vedere este foarte partinitoare; si ducand rationamentul asta mai departe, putem sa ne imaginam cu ar suna partea lui (la fel, bineinteles, partinitoare): cand veneam acasa era cu gura pe mine de cum intram; imi dadea mancare veche de 2-3 zile si mie nu-mi placea mancarea veche, asa ca luam repede ceva in oras; in rarele ocazii cand nu ma lua la 3 pazeste de cum intram pe usa, daca nu eram prea obosit si tabaram pe ea, ea ma respingea si-mi zicea ca e obosita, desi statea acasa toata ziua; in fiecare weekend venea cu socrii pe-aici, de parca locuiau cu noi, etc. etc.
  Ca si tine, am incercat sa stau in limite si sa nu transformam asta intr-un atac la persoana, dar vad prea des solidarizare cu povestitorul, solidarizare care vine din impresia ‘pai daca a postat aici, inseamna ca o fi adevarat!’. Aici vedem un exemplu clar de femeie care a gresit si care incearca sa-si valideze greseala prin suportul maselor care nu citesc printre randuri ce a spus autoarea.

  

  
• 
  Ramona / 21 October 2015 8:27

  Totusi este vorba despre un articol pus public. Scopul lui este sa fie citit de alti oameni iar acestia sa judece dupa puterile lor continutul articolului. Ideea este exact sa iti extragi invataminte, dar pentru aceasta este important sa vezi cine iti da aceste invataminte.

  

  
• 
  Liliana / 21 October 2015 10:16

  Ramona, ai foarte mare dreptate! Nu conteaza cine citeste, ci conteaza cine simte!!!

  

  
• 
  Liliana / 21 October 2015 9:50

  Liliana, eu am abilitatea sa citesc printre randuri, de altfel ca toate care citim acest forum. Si desi inteleg ca, consideri ca anumite subiecte ar trebui ramase neatinse, si iti inteleg si respect punctul de vedere legat de exprimare, totusi nu sunt de acord cu celelate parti de mesaj: eu cred ca aceasta postare este aici tocmai pentru a fi disecata si analizata si intoarsa pe toate partile. E drept, vad si scopul ascuns (de a obtine validare) dar, folosind informatiile existente, putem trage concluziile citite printre randuri, si fix asta ma astept sa vad cand vin pe catchy: cum gandesc alti oameni, ce vad ei si eu nu am vazut etc.

  

  
6. 
   xolv / 20 October 2015 13:04

   Cealalta extrema. O copilarie perpetua cu sotul in rolul tatalui protector. Problema nu e in inegalitatea barbat-femeie (sot-sotie) ci in zona de confort cu care fiecare e obisnuit(a) in copilarie/adolescenta si pe care nu vrea sa o paraseasca.

   

   

   Reply ↓
7. 
   Georgia / 20 October 2015 5:19

   Mentalitatea aceasta nu se intalneste in tarile dezvoltate ,unde femeia are deja cucerita libertatrea economica si deci,nu depinde in nici un fel de un barbat.Cred ca la capitolul acesta femeile din Romania nu sunt informate despre drepturile si obligatiile lor in familie au impresia ca au doar obligatii fata de sot si in continuare exista o diferenta intre femeia din mediul rural si cele care locuiesc in mediul urban ceea ce in tarile dezvoltate nu exista.Sa speram ca cu ajutorul campaniilor de informare din ultima perioada acest trend sa dispara si din tara noastra .

   

   

   Reply ↓
8. 
   Marius / 2 July 2015 23:01

   Bine ca majoritatea femeilor sunt moarte dupa bani case masini si alte bunuri materiale…. nimeni nu-i perfect, eu vreau dar sa zic un singur lucru, si anume sa fim mai atenti si sa alegem cu grija indiferent ca suntem barbati sau femei pentru ca mai devreme sau mai tarziu vei realiza ca nu merita toti banii din lume viata sacrificata cu un rau sau cu o rea….

   

   

   Reply ↓
9. 
   Manuèla Iacob / 1 July 2015 23:36

   Te-ai gandiț vreodata ca tu l-ai ales, poate inconstient, pe fostul extraordinar sot sa semene tatalui tau?

   

   

   Reply ↓
10. 
    Alin / 1 July 2015 18:39

    Existenta nu se masoara doar in lucrurile materiale! Se intampla ca multe relatii in zona lor de inceput sa caute completarea. Din pacate nu vei gasi in celalalt decat ceea ce e in tine insuti. Plecam la drum in aceasta viata programati pana in dinti si e normal sa avem golul specific deja si sa cautam o completare si o iubire desavarsita. Astfel terminam blocati in relatii pe care nu ni le dorim cu oameni cu care avem in comun doar suferinta.

    Este o actiune inteleapta sa lasam sa treaca pe langa noi aceste ziduri de indata ce le observam. Complacerea in tot soiul de frici si rusini ne va inchide total in repetarea iar si iar a aceluiasi tip de experienta conditionata si opaca. Astfel, nu mai poate veni vorba de evolutie ci doar de o exstena in subsolul fiintei. Ganduri bune. 🙂

    

    

    Reply ↓
• 
  cezarina / 2 July 2015 0:37

  Da… ce credeti ca le stiti dvstra pe toate… tot ce e in sufletul nostru…

  

  

  Reply ↓
11. 
    Lilia / 1 July 2015 10:58

    Concluzie: mamele de baieti sunt o specie data dracului.
    Si inca ceva: oamenii nu se schimba. In cel mai bun caz, isi trag o poleiala care pica in prima situatie extrema. Asta ca aviz celor ce isi iau barbati comozi/lenesi/infatuati… si sunt convinse c-o sa-i schimbe cu timpul.

    

    

    Reply ↓
12. 
    eu / 13 February 2015 9:55

    Si nu exagereaza nimeni…doamne fereste in caz de violenta, abuz, etc…aceste lucruri nici macar nu sunt discutabile, dar ca nu iti mai place fata aluia sau ca se uita la tine cu o privire de cangur in loc de iepuras dragut….si din moment nu te-a tras nimeni de par pana la altar…depunde si tu un minim de efort in a salva relatia…altfel esti doar o ipocrita si ai merita si pedepsita pentru posibila distrugere a minim doua vieti – eventualul sot + copil/ copii!

    

    

    Reply ↓
13. 
    eu / 13 February 2015 9:48

    Asta invata femeia “puternica” de azi! nu mai lupta sa mentii sau imbunatatesti viata de familie! cand devine greu, fugi la altul! te tine si alalalt un pic cat e bine, si apoi, ca o “albinuta” ai zburat la urmatorul si tot asa! intr-adevar dovada de caracter al simbolului feminitatii! femeile de astazi invata sa devina cat mai selective, foarte atente la ce ofera si ce primesc in schimb – indreptandu-se catre calitatile celei mai vechi meserii din lume (de altfel relativ bine platite in ziua de azi)! dar mult succes doamnelor si domnisoarelor care se regasesc in astfel de calitati! dar mult succes, nu va condamn, dar macar faceti treaba pana la capat – faceti si un ban din asta 😉 nu neaparat direct, dar un proces de partaj, mai ales in cazul unui sot cu avere, si tot asa! faine mame sunteti!

    

    

    Reply ↓
• 
  ana / 2 July 2015 14:51

  Are o idee puternica articolul, dar hai sa fim seriosi…doar pentru ca nu ai stiut cum sa il dezveti de niste obiceiuri inofensive, din punctul meu de vedere, nu inseamna ca trebuie sa fugi la altul. In ziua de azi nu mai vezi casnicii trainice, pentru ca femeia devine din ce in ce mai puternica si barbatul ar trebui sa fie o carpa. De aia in ziua de azi vedem pe strada tot mai multi barbati efeminati, care nu mai stiu sa fie barbati, pentru ca femeia, usosr usor ii ia locul. Daca nu se arunca cu vorbe grele si daca nu exista violenta, trebuie sa existe comunicare. Mi se pare corect ca despartirea sa intervina intr-un cuplu, la maxim 5 ani dupa casatorie. Deja dupa 5 ani ar fi trebuit sa il cunosti si sa stii daca vrei sa continui cu el sau nu…

  

  

  Reply ↓
• 
  ics / 20 October 2015 11:15

  ai idee ce efort financiar inseamna acest “obicei inofensiv” de a arunca o gramada de mancare la gunoi tot timpul????

  

  
14. 
    Mada / 12 February 2015 20:49

    Cat de bine punctat… Bravo si felicitari pentru ca esti o femeie puternica!

    

    

    Reply ↓
15. 
    Cristina Pop / 12 February 2015 15:18

    @ Gabi ” Omul e singurul reprezentant al regnului animal care se impreuneaza pe viata. ” Afirmatia ta nu este adevarata, avem drept exemplu lebedele, vulturii americani, ce formeaza cupluri pe viata, pentru a-mi intari punctul de vedere postez un link ce te directioneaza catre un articol mai complex despre fidelitatea in regnul animal 🙂 http://www.green-report.ro/11-specii-de-animale-ce-formeaza-cupluri-pe-viata/ Bine punctat, dragut articolul, fiecare dintre noi este direct raspunzator pentru propria fericire.

    

    

    Reply ↓