“În 22 decembrie, în jurul orelor 11.45 – 11.50, în faţa intrării principale din strada General Berthelot, fostă Nuferilor, se adunaseră foarte mulţi oameni.
Porţile erau închise, militarii, pregătiţi pentru luptă, tensiunea creştea.
După 10-15 minute au mai venit câteva camioane cu manifestanţi din faţa fostului sediu al Comitetului Central.
Toată lumea striga “Jos Ceauşescu, democraţie, libertate! Unde sunt morţii noştri?”
Oamenii au încercat din nou să pătrundă în Radio, însă uşile fiind închise, unul dintre revoluţionari a spart geamul şi prin acel geam spart au intrat primii 7-8 oameni în instituţie.
Militarii corpului de gardă al Radioului erau înarmaţi dar din fericire, nu s-a tras, pentru că a existat o înţelegere între cei din clădire şi cei aflaţi afară.
Militarii au fost convinşi să plece din dispozitiv.
Grupul care a intrat în clădire a urcat la etajul al doilea, unde era emisia.
Era important la acea vreme ce mesaj le transmitea oamenilor Radioul, atât de ascultat în toată ţara.
Pentru a nu se lăsa impresia de dezordine, de haos, a fost ales un crainic profesionist, Coralia Medeleanu, care a făcut anunţul “Aici Bucureşti, România”, după care alt crainic, Ionel Tudor, a rostit memorabilele cuvinte “Transmitem un comunicat important pentru ţară”.
Revoluţionarii au ajuns la cabina de emisie, de unde s-a transmis după zeci de ani fără intervenţia cenzurii.
La ora 13, deasupra intrării din strada General Berthelot, a apărut primul grup de revoluţionari (foto) care încercau să mobilizeze mulţimea.
Printre cei prezenţi, Ana Blandiana, Alexandru Arşinel, Gheorghe Gherasim, Emilian Georgescu, Paul Grigoriu şi alţii.
În acele momente, tehnicienii din Controlul General puteau să oprească emisia dar nu au făcut-o, deşi de la Serviciul Prezentare au fost sunaţi să întrerupă emiţătoarele din ţară, punând heterodină pe toate liniile.
În momentul în care au intrat oamenii din stradă şi au început să vorbească la microfon, unul dintre tinerii ingineri de atunci, Sorin Helmis, a luat singur hotărârea şi a unit toate programele în jurul orelor 12-12.15.
Astfel, revoluţionarii aflaţi în cabina 31 s-au auzit în toată ţara.
Acestea au fost unele dintre cele mai importante momente ale Revoluţiei, cele care au dat speranţă tuturor că se poate continua.”
La 21 aprilie 1994 Ana Blandiana împreună cu Romulus Rusan, soțul ei, şi alţi 174 de membri fondatori, au întemeiat Fundaţia Academia Civică, având ca scop general educaţia civică printr-o bună cunoaştere a trecutului apropiat al ţării şi al Europei de Est, şi restituirea astfel a adevărurilor istoriei recente falsificate în anii dictaturii comuniste. Principalul proiect este Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighet.
Citiţi şi
Comunismul văzut în “Anul nou care n-a fost”
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
