A fi pe litoralul românesc înseamnă:
– A intra în camera de hotel la șase seara, tu fiind în buza mării și călare pe geamantane de la ora douăsprezece la prânz
– A risca singura săptămână din vară când vremii i s-a năzărit de octombrie în miez de august
– A plăti pentru vedere la piscină, a plăti pentru că nu vrei atât de aproape de piscină
– A răsturna tot piperul într-o supă pentru că piperul nu are capac, a cere să ți se scoată supa de pe notă pentru că nu ai greșit tu și a ți se scoate ochii, pentru că ai cerut să ți se scoată supa
– A arunca o sumă de-a dreptul obscenă nu pe apa, ci în apa sâmbetei, acolo unde sălășluiesc Chen și Chi Chi**, ziși și delfini. Prețul include călcat pe picioare cu copilul în brațe în baia comunală care le servește drept scenă, indicații și admonestări lăbărțate pe mai multe minute pentru cine tulbură șoul, privilegiul de a vedea cum sunt hrăniți și, cu noroc și obediență, cetacee, câteva salturi și mingi în bot. În același bilet: o abundentă colecție de căprițe, bubaline și veverițe zăpăuce. Cine spune că nu noi am inventat all-inclusive-ul?
– A mulțumi Cerului pentru apropierea de supermarket-ul cu biscuiți cu ulei de palmier, zahăr invertit și lapte praf ca alternativă risk-free pentru tiramisu-ul de la restaurant
– A da cu aspiratorul pe holul hotelului, nu la zece dimineata, când toată lumea e pe plajă, ci la cinci după-amiaza, când toată lumea e în cameră și poate aprecia zelul depus pe altarul curățeniei
– A scoate bani în stânga, a ruga în dreapta, a nu vă supărați aici, a sunteți atât de amabilă acolo, pentru că eu sunt turistul, specia aia ciudată, de pasaj, pe care n-o s-o mai vezi vreodată, apariția episodică din hotelulterasarestaurantulmagazinulplaja ta, de pe urma căruia tu îți câștigi traiul mai bun sau mai rău. După mine vine altul, înaintea mea au mai fost o sută, ai obosit să zâmbești, te-ai plictisit să ajuți, te-ai sastisit să fii corect. Pe mine nu mă mai prinzi, dar așteaptă la rând altul pe care nu-l vei lăsa în parcare, pe care îl vei jupui pentru o apă și o mămăliguță, căruia îi vei striga pe culoar când îi doarme copilul. I-ai luat banii și luați au fost. Mission completed. Ești pe plus. Următorul nivel.
– A avea răbdare, a nu dispera, a râde cu copilul în apă ferindu-l de mucuri de țigară și de țiple plutitoare, a-i ține ochii ocupați și entuziasmul viu, căci a adormit cu gândul la nisip, scoici și joaca de-a crabul în fiecare seară din ultimele șase luni.
– A număra bani, zile și bani pe zile până la plecare.
– A-ți promite pentru anul viitor resort-uri în Turcia sau plaje în Grecia.
– A te ruga: pentru soare, normalitate și nervi buni.
A nu fi pe litoralul românesc înseamnă:
– Un semn de înțelepciune.
*Acest text trebuia să fie un pamflet, dar mi-am pierdut simțul umorului în a treia dimineață de vacanță, odată cu pofta de mâncare.
**La cererea lor și pentru a le proteja intimitatea, am folosit alte nume decât cele adevărate. Bietele animale chiar nu au nicio vină.
Citiţi şi
De ce să alegi un hotel situat lângă aeroport?
Delta Dunării – un loc ce trebuie văzut măcar o dată în viață
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
