Vrem iaurt cu floră… vaginală?

18 January 2013

Ştiţi voi reclamele care ne bagă în traistă şi pe gât lactate care conţin probiotice… Ei bine, cum niciodată nu strică să ştii mai mult, o scurtă lecţie de microbiologie pică la ţanc. Probioticele, a căror funcţie benefică nu s-a demonstrat încă, sunt bacterii care în mod obişnuit nu au ce căuta în stomac, pentru că provin din locuri unde soarele nu ajunge niciodată: flora vaginală, rectul, tractul uro-genital, şi… excrementele animalelor.

Producătorii de iaurturi spun că populaţia nouă de bacterii ar avea rolul de a grăbi procesul de descompunere a alimentelor care ajung în stomac. Dar acest proces presupune ca în stomac şi intestinul subţire să îşi facă loc musafiri fără vreun rol în fermentarea laptelui, sarcina aceasta aparţinându-le bacteriilor lactoacide. Probioticele sunt adăugate ulterior procesului de fermentaţie şi, desigur, modificate genetic ca să nu fie distruse în stomac. De ce oare? Oamenii de ştiinţă vor să afle dacă probioticele sperie într-adevăr agenţii patogeni. Și până acum nu s-a demonstrat nimic. Cu toate acestea, Organizaţia pentru Hrană şi Agricultură a Naţiunilor Unite le defineşte ca fiind: „microorganisme vii, care, administrate în cantităţi adecvate, pot aduce un beneficiu sănătăţii gazdei”. Pot aduce. De ştiut nu ştim încă sigur. Iar de vrem să nu ne populăm ” pe dinăuntru”-l nostru frumos cu aceste probiotice dubioase, șansele să găsim iaurturi fără ele sunt la fel ca beneficiile: nule. Mai bine ne facem iaurt în casă după rețeta bunicii, punând laptele la prins, până se mai lămuresc specialiştii . 🙂



Citiţi şi

Enzime digestive vs. probiotice: care sunt diferențele?

7 idei de mic dejun delicios și răcoritor pentru diminețile verii

Sfaturi pentru a evita deshidratarea pielii: 7 alimente hidratante pe care să le încerci în acest sezon

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
Tag-uri: ,

Your tuppence

  1. Andreea Petrescu / 18 January 2013 14:30

    Bun, deci avem aşa: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC137899/
    http://worldofenzymes.info/probiotics/bifidobacterium/bifidobacterium-longum/

    http://ajcn.nutrition.org/content/59/2/428.full.pdf

    În urma studiilor a reieşit că… e nevoie să se facă în continuare cercetări. Niciunul nu e considerat relevant în momentul de faţă şi nu demonstrează indubitabil beneficiile probioticelor.

    P.S. nu înțeleg de unde ideea cu vaginul nostru bănuiesc, din moment ce ai simțit nevoia să ne tragi de urechi? dar pentru a evita orice posibilă asemenea interpretare, precizăm că e vorba despre niște patrupede de pe lângă casa/ferma omului de știință (vaca, poarca…)

    Reply
  2. Belle d”Imagination / 18 January 2013 13:29

    Numai că nu se folosesc bacteriile din vagin… Aşa că ar fi bine înainte de a lansa astfel de porumbei să se verifice din surse sigure (teoreticienii conspiraţiilor de pe net nu mi se par cei mai veridici oameni din lume) ce e de fapt.

    Reply
  3. roxana / 18 January 2013 13:23

    pai laptele prins nu e iaurt cum nu e nici kefir. pentru iaurt tot trebuie “samanta”, dupa cum zicea tot bunica.

    Reply
    • Mihaela Cârlan
      Mihaela Cârlan / 18 January 2013 13:56

      faceți dumneavoastră diferența 🙂

      Lapte batut

      In oale de pamant largi la gura se pune lapte de vaca, bivolita, dupa ce a fost strecurat si fara a-l fierbe. Cand laptele ramane mai multa vreme in repaos, incepe a se acri din cauza inmultirii fermentilor. Se tine in oale acoperite cu capace de lemn la un loc potrivit de cald (15gr. e suficient). O temperatura prea ridicata grabeste coagularea laptelui inainte de a se forma smantana; iar o temperatura scazuta intarzie inchegarea laptelui si il amaraste. Calitatea chisleagului atarna si de la curatenia oalelor. De aceea, grija mare sa aiba gospodina de a opari bine oalele de pamant, spalandu-le daca se poate cu somoiog din iarba de coada-calului (care contine pretioase materii curatitoare) si sa le usuce perfect. La tara, satencele au buna idee a le si aera, punandu-le in parii gardului cu gura in jos. Dupa 2-3 zile de repaos, laptele este bine transformat in chisleag. Atunci ii scoatem smantana cu o lingura de lemn si batem laptele fin, cu lingura, sau cu un mic batator special, ori chiar in putinei.

      Lapte covasit

      E un preparat delicios care se face din orice fel de lapte. Pentru preparare e bine sa avem o terrina (cratita de pamant) sau orice castron de lut, faianta, ori chiar vas de lemn. Modul de pregatire: fierbem, bunaoara, 3/4 lapte, iar 1/4 il lasam nefiert. Se ia putin iaurt si-l frecam bine pana se face ca un lapte batut; il diluam cu laptele nefiert, tot amestecand, apoi turnam peste el si laptele fiert (racorit, numai caldut). Il amestecam, il acoperim cu capac si-l asezam la un loc linistit, mai la caldura (aproape de masina de gatit). Pana a doua zi la pranz e gata.

      Iaurt

      Se fierbe un litru de lapte. Intr-un castron frecam 4 linguri de smantana de la un lapte ce a fost pus la prins sau aceeasi cantitate de alt iaurt. Turnam laptele caldut peste aceasta maia, amestecam putin si acoperim vasul. Il punem la un loc cald si il mai si acoperim cu o stofa groasa sau panzatura stransa in patru, pentru a-i tine cald. Dupa ce s-a inchegat bine, se tine la racoare, pentru a nu se oteti.

      Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro