Simțim asta uneori, indiferent de statut, gen, vârstă, avere, educație, geografie. Lumea este așa cum este și nimeni nu ne-a promis grădini cu trandafiri fără spini.
Oamenii sunt centrați pe “grădina” lor. Nu cred că există cineva care să se fi trezit într-o dimineață gândindu-se cum să-i facă viața mai frumoasă vecinului sau colegului de serviciu.
Pe de altă parte, suntem ființe sociale și, de cele mai multe ori, cele mai mari bucurii și cele mai adânci suferințe vin din relațiile cu ceilalți. De la cine ne așteptăm mai puțin.
Fiecare dintre noi, conștient sau nu, ne mișcăm în timp și prin anumite circumstanțe către un scop. Viața este un proces continuu între criză și rezolvare.
Viața ni se întâmplă în evenimente și emoții, nu în gânduri.
80% din timp ni-l petrecem făcând lucruri care nu ne plac, ne plictisesc sau ne rănesc.
80% din timp facem față unor lucruri/obstacole pe care mai degrabă am prefera să le evităm.
Doar 20% din timp facem ce ne place, ne procurăm bucurii, conștientizăm că iubim. Ca și cum asta n-ar fi destul de dureros, acordăm mai multă atenție și gir de existență celor 80% în defavoarea celor 20% pe care le minimizăm “cu mare talent”.
Şi ne uimim că mai știm ce sunt alea stări de bine, că ne deprimăm, că somatizăm în cele mai curioase feluri… Ne fixăm ca obiectiv să ne depășim limitele (fizice, psihice, mentale) ca să (ne) dovedim cât suntem noi de puternici. Până când ni se năruie propria construcție/ creație și ne prăbușim sub ea.
Citiţi şi Ca să acorzi iertare trebuie să ţi-o ceară cineva
Experiența, cunoașterea, profesia îmi oferă autoritatea de a vă propune câţiva pași care ajută la “ridicarea bipedă” și reechilibrarea mentală și sufletească:
- Oprește-te din orice mișcare, inițiativă, tentativă, gând.
- Respiră corect și dă-ți seama că faci asta.
- Dormi.
- Așază-te în locul preferat și reevaluează, (re)analizează situațiile, contextele, comportamentele care te-au doborât, care te trag în jos.
- Mulțumește-le că au existat în viața ta și trage învățăminte. Găsește pata albă din mocirla neagră.
- Dă-ți voie să ai curajul să fii imperfect. Într-o lume imperfectă.
- Ia-ți angajamentul că te vei strădui să maximizezi și să te bucuri mai mult “de cei 20%”.
- Fă astfel încât să nu uiți niciodată că ești foarte bun la respirat și la mersul pe jos, mai ales în situații grele, de criză, de panică.
- În tot acest timp, ascultă șoaptele, strigătul și semnele corpului! Respectă-le.
- Observă dacă și cât ți-e de frică să stai doar cu tine.
Dacă nu știi cum și ce să faci, dacă nu te descurci singur, caută ghidaj specializat. Pentru că masajul făcut cu mâna altuia e întotdeauna mai bun și mai eficient.
Cum vezi cerul acum? Cum simți pământul sub picioare? 🙂
Guest post by Anca Baciu
Și tu poți scrie pe Catchy! 
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Christian Dior și WC-ul din fundul curții – Eleganța vieții pe trepte de contrast
Obsesia pentru greutate: cum o depășești
Învățătorii, timpul, barbaria și lucrurile de neacceptat
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
