2011 a adus patru parfumuri surpriză

11 December 2011

A mirosi bine este o industrie de miliarde… În 1991, erau produse 76 de parfumuri pe an. 20 de ani mai târziu, în 2011, sunt produse 1200 de parfumuri. Industria mirosului este enormă – parfumuri, deodorante, tot ce ţine de igiena personală (cât pot ţine rafturile din baie), lumânări parfumate şi alte produse de parfumat casa, detergenţi (industria care produce mirosuri pentru detergenţi este probabil una din cele mai profitabile de pe piaţă). Marketingul în jurul mirosurilor este gigantic. Poţi să mergi pe stradă fără să fii asaltat de afişe enorme pentru un produs mirositor? Este imposibil să ţii pasul cu mirosurile produse, imposibil să spui că esti complet avizat. Este remarcabil că între aceste mii de mirosuri foarte rar dăm peste ceva remarcabil. Cel puţin, la parfumuri.

2010 a trecut fără un parfum excepţional. Şi vorbesc şi despre parfumurile de masă şi despre cele de nişă. N-am să miros niciodată 1200 de parfumuri într-un an, dar am ţinut pasul cu informaţiile şi am mirosit cel putin 200, fără prea mari aşteptări (deşi cei care sunt pasionaţi de parfumuri ştiu că aşteptarea e teribilă, tot timpul speri că ceva excepţional te va lovi). Şi, ca în povestea cu Joshua Bell interpretând Bach  în metroul din New York, care nu a fost recunoscut sau luat în seamă (a strâns doar 30 de dolari în 45 de minute, în timp ce la concertul de seară de la Metropolitan biletele s-au vândut cu 100 de dolari locul), există pericolul să nu mai vezi/simţi frumuseţea. Numărul este enorm şi eşti pierdut. 2011 a fost totuşi un an generos. Au apărut deodată patru parfumuri foarte bune. Şi mai surprinzator este că sunt dintre parfumurile de masă, pentru toată lumea. Nu e nevoie să le vânezi disperat. Sunt acolo, pe rafturile din orice parfumerie.

Tom Ford, Violet Blonde

Chiar acum îl am pe încheietura mâinii drepte. N-am fost din păcate impresionată de parfumurile trecute din linia Signature Collection, Black Orchid sau White Patchouli (cele mai bune rămân cele din colecţia exclusivă Private Blend, foarte scumpe, cum ar fi Noir de Noir). Apoi, avem în afişul publicitar violet şi avem blondă. Şi avem, pentru cunoscători, iris şi violete, teme la modă în parfumerie. Totuşi, un parfum neaşteptat de bun, verde la început, puţin pudrat, dar mai ales lemnos cu violete, flori şi frunze proaspete. Se dezvoltă într-o aură senzuală, dar în acelaşi timp cu o distanţă elegantă. E catifelat şi puternic fără a fi dramatic. Femeia Violet Blonde ştie să se poarte.

Bottega Veneta, Bottega Venetta Parfum

Ce a realizat Bottega Venetta, casa de produse din piele de lux, cu primul lor parfum îmi aduce aminte de casa Weil, care producea blănuri de lux. În anii ’20, Weil şi-a lansat câteva parfumuri excepţionale cu ideea de a fi purtate cu blănurile respective. Genţile de piele Bottega Venetta sunt scumpe şi minunate, iar parfumul merge perfect cu ele. În lipsa genţii ne putem mulţumi doar cu parfumul. Conţine miros de piele (un miros extrem de dificil, dar când e bine folosit a produs parfumuri celebre cum ar fi Cuir de Russie Chanel, Bandit Robert Piquet, Cabochard Grès, Tabac Blond Caron sau, mai nou, în reapariţia Cuir de Lancôme sau Boxeusse Serge Lutens). În Bottega Venetta pielea e tratată ca un fond subtil peste care se suprapun flori şi fructe într-o combinaţie fatală. Ca o pereche de mănuşi din pielea cea mai fină pe care şi le scoate femeia cea mai frumoasă la intrarea la operă. Parfumul e de o frumuseţe neobişnuită, nu-ţi vine să crezi că a aterizat pe rafturile parfumeriilor obişnuite. Iar sticla este perfectă. Design minimal cum numai italienii ştiu să facă. Numărul formelor pe care o sticlă de parfum le poate avea este probabil infinit. Şi din seria asta nesfârşită, designerul a ales una atât de frumoasă şi de simplă în acelaşi timp încât te întrebi cum a reuşit să facă asta.

Cartier, Baiser Volé

De mult timp, parfumurile Cartier sunt pentru mine o mirare. Pe o piaţă dominată de parfumuri care trebuie să miroasă plăcut şi oarecare, parfumurile Cartier miros, ciudat,  neaşteptat de unic. Penultima apariţie, Cartier de Lune, cedase uşor tendinţelor, fiind plăcut cu doar o undă de ciudat. Noul Baiser Volé (Sărut furat) revine la specific, fiind încă un Cartier ciudat. Şi foarte bun. Tema este crinul, parfumierul Mathilde Laurent a descoperit că bărbaţii preferă mirosul de crini la femei. Asta e ciudat, nu? Personal, nu sunt un fan al parfumurilor bazate pe crini, dar aici nici măcar nu i-am descoperit. Nu sunt crinii de la care te doare capul, nici parfumurile cu crini uleioase, e un crin stilizat din care a rămas o urmă pentru a fi amestecat mai degrabă cu frunzele de crin şi condimente, şi la sfârşit, mosc curat. Senzaţia cu totul e neaşteptată, la început un miros marin, pentru ca apoi să intre într-un teritoriu floral, dar ca şi cum florile au fost lăsate la malul mării (Negre) între alge.

Guerlain, Shalimar Parfum Initial

L-am lăsat la sfârşit pentru că este parfumul care a stârnit păreri extreme. Pentru mine, personal, istoria parfumurilor s-a sfârşit cu Jacques Guerlain, mort de mai bine de jumatate de secol, autor al Shalimar, L’Heure Bleue, Mitsoko, Sous le Vent sau Vol de Nuit. Şi asist cu detaşare la orice altceva e produs pentru că nimic nu mai poate fi la fel de mare. Shalimar e PARFUMUL. Şi să lansezi un parfum care să conţină Shalimar în nume e un sacrilegiu pentru mine şi alţii. Mai mult, e un Shalimar ROZ!!! Oroare. Se leşină la lansare.

Nu l-am încercat timp de două luni după ce a apărut, deşi am citit câteva critici bune, dar până la urmă ştiu că pot decide singură şi fără prejudecăţi. L-am încercat şi am fost şocată că îmi place. Îl tot incerc cu plăcere de două săptămâni. Practic, port Shalimar Parfum Initial. E Shalimar, dar un Shalimar care nu mai merge la bal să ofenseze pe toata lumea, merge la club să ofenseze pe toata lumea. Marketingul spune că a fost creat din dorinţa de a atrage publicul tânăr spre Shalimar. Personal, îl găsesc cam de un milion de ori mai atrăgător decât oricare dintre parfumurile care au insistent ca ţintă publicul tânăr (ca şi cum publicul tânăr ar fi compus din persoane fără gust). Nu vreau să-l compar cu Shalimar pentru că pur şi simplu e altă poveste. Cum am spus, conţine referinţe puternice la Shalimar, dar mai ales este un parfum care evită categorisirile, floral sau vanilic, pentru a fi o combinaţie sofisticată şi impertinentă din toate. Are şi un aspect putin “murdar” şi mă bucur că, probabil, nu va fi pe placul milioanelor care preferă parfumurile “fresh”. Shalimar, creat în 1925, a fost vreme îndelungată parfumul femeilor fără ruşine. Acest Shalimar Parfum Initial ar putea fi parfumul femeilor fără ruşine începând din 2011. Cu un google “Shalimar Parfum Initial review” puteţi găsi diferite impresii, păreri. De exemplu, co-naţionalul nostru de la Paris, Octavian Coifan, critic şi parfumier, îl găseşte dezastruos. Rămâne să decidă fiecare.

Crăciun şi An Nou parfumate! Bine parfumate!



Citiţi şi

Există o panteră (Cartier) pentru fiecare femeie

Tiffany nu mai e american

Angelina Jolie, două zile în Paris

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro