1 ianuarie, ora 11.00, aprind o lumânare și mă gândesc la tata… au trecut 8 ani… Deși sunt la New York, știu că mă urmează peste tot… Plec în Mexic și mă bucur doar de cadența permanentă a valurilor sub balcon, cel mai potrivit fundal sonor să îmi pregătesc prezentarea tezei de doctorat. Vin acasă și îmi susțin teza. Exact când mă transformam în doctor, miraculos, se năștea, în Spania, nepotul meu, Darius, care se pare că a depășit special termenul de ieșire, ca să ne metamorfozăm amândoi odată. Lună de început și începuturi…
Februarie, oameni și locuri în New York
Martie aglomerat, cu dezbateri, conferințe în Moscova, Istanbul, Edinburg. Îmi petrec ziua de naștere într-un loc de poveste: o pădure plină de țurțuri și Marea Baltică… o nesfârșire înghețată. Mă simt mică. Merg pe mare, înaintez până pădurea se vede și ea mică… Seara, mă întorc în Sankt Petersburg și petrec în Palkin, într-o atmosferă imperială. Caut să mă simt ca o prințesă; pe alocuri, îmi iese… La întoarcerea în Sankt Petersburg, m-am oprit în fața celor doi sfincși, care au o vechime de 3500 de ani, au sălăşluit în vechea Teba și au fost aduși din Egipt în 1832. Se spune că îți îndeplinesc dorințele. Stau mică în fața lor și le cer să profesez în orașul ăsta, de care m-am îndrăgostit de când am coborât din tren. Peste două zile, la întâlnirea cu rectorul universității, sunt informată că propunerea mea de curs prezintă interes și pot să predau din toamnă.
Aprilie. Mă întorc acasă. Totul mi se pare mai frumos ca niciodată. Bucureștiul înflorit, grădina părinților înflorită, mama a înflorit și ea, revăzându-mă…
Mai. Bucurie la Palatul Elisabeta și conferință la Moscova. Mă minunez cât de domestic mi se pare Washingtonul, în comparație cu New Yorkul.
Iunie. Forumul anual din Elveția, revăd oameni frumoși din toată lumea. Îl reîntâlnesc pe nepotul lui Gandhi, care îmi mulțumește pentru publicarea interviului luat la o întâlnire anterioară. Îl privesc și mă încarc de senin și bunătate pentru încă un an…
Iulie. În Long Island, alături de prieteni dragi, întâlnind noi oameni interesanți și frumoși. La fiecare plimbare de seară, oceanul care scaldă Staten Island îmi ascultă încântările, întristările, îngrijorarile, tăcerile… Noaptea, zeci de licurici, mici lumini zburătoare, însoţindu-te oriunde… Îmi amintesc de o pădure de astfel de luminițe în Germania, într-o călătorie spre Franța, cu fostul meu soț…
August. Cele mai frumoase două săptămâni, petrecute cu mama mea la Ana Aslan… fiecare moment – o binecuvântare pentru amândouă și pentru fiecare…
Septembrie. La Bruxelles, se naște nepoata mea, Ana Giulia. Mă întorc în Sankt Petersburg pentru stabilirea normei, orarului…în seara aceea, mă plimb prin oraş și simt că deja e parte din mine, și eu, parte din el. Știu că e locul în care am venit să las ceva durabil în urma mea.
Octombrie. La Muzeul Țăranului din București, timp de o săptămână, dezbatem pe marginea ororilor Holocaustului… aud, văd, simt monstruos…
Noiembrie. La Cluj, invitată la TEDx, vorbesc în fața a circa o mie de tineri elevați și exigenți, alături de alți 18 speakeri de seamă. Ma simt onorată. Mă bucur să fiu din nou la Curtea Regelui și să retrăiesc emoția revederii Majestății Sale. Mă întorc la Sankt Petersburg și încep să predau. În jurul meu, oameni adorabili. De mult timp nu m-am simțit atât de împlinită.
Închei anul rotund: doctoratul își arată roadele. Sunt sănătoasă, cu toți ai mei, rude și prieteni, în preajmă, oriunde m-aș afla. Nu e asta o formă de fericire?!
Citiţi şi
Mama – în rolul principal al Eroului
De ce să alegi un hotel situat lângă aeroport?
Dragostea doare. Nu, cea interzisă doare
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
