Deunăzi, m-am întâlnit pe stradă cu un prieten vechi cu care nu mai vorbisem de vreo 15 ani. Neschimbat, însă cu o privire tristă și pierdută. Am povestit de copii, de job-uri, despre cum au trecut anii și despre situația actuală legată de viețile de cuplu.
“Observ atâtea căsnicii care se destramă, în jurul meu e un haos. Parcă a luat-o razna lumea, nu știu ce se întâmplă cu noi”, îmi spune el.
Îl informez că am divorțat și eu. Începe să plouă cu întrebări. De ce? N-ați putut repara nimic? Cum ai avut curaj să faci pasul ăsta? Ce au spus copiii? Cum te descurci? Și cum o să trăiești fără cineva lângă tine? Te văd atât de senină și echilibrată.
artwork by Sian Thomas
– Da, sunt. Sunt fericită, dar până să ajung aici…
Mi-am luat puii, după 10 ani de căsnicie, m-am cărat în chirie până s-a finalizat divorțul, m-au condamnat copiii, m-a condamnat familia lui, nu reușeam să le mai ofer stilul de viața cu care erau obișnuiți, mi-am găsit un apartament praf și pulbere, dar în zona potrivită nevoilor noastre, am făcut un împrumut la bancă și spre surprinderea mea am obținut creditul, m-am apucat de renovat cu minimul de bănuți care-mi rămăseseră și evident m-am mai băgat în datorii ca să pot finaliza renovarea în proporție de 70%, am rămas deseori fără bani cu mult înainte de salariu, mi-am permis să-mi duc copiii la mare la un amărât de hotel, într-o cameră infectă și la jumătatea sejurului am rămas fără niciun sfanț în portofel, fiecare lună venea cu alte cheltuieli neașteptate, iar la job-ul meu nu exista nicio mărire de 3 ani încoace și nici nu se întrevedea în următorii ani. Și, în tot acest timp, n-am încetat să cred într-un plan divin. Să cred că Dumnezeu, Universul sau cum s-o fi numind, nu întârzie niciodată. Și așa a fost!
A doua zi după ce portofelul mi s-a golit la mare, fiul meu a găsit în apă un cercel mare de aur. Primul lucru, după ce m-am uitat două ore în jurul meu la urechile tuturor doamnelor de pe plajă, a fost să merg la amanet. Cei 770 de lei au fost o binecuvântare și o lecție prețioasă de încredere în puterea credinței.
Aproape de finalul acestui an, un telefon la ora 18:00 mi-a schimbat cursul vieții. Mi s-a oferit un nou job (nu aveam contracandidat care să aibă experiența și studiile potrivite postului) și în 10 minute a trebuit să iau decizia. Și în timp ce realizam că noul job însemna o viață mai stabilă din punct de vedere financiar, o schimbare de mediu și o evoluție în plan profesional, am simțit cum sufletul meu explodează de recunoștință pentru toate greutățile și provocările pe care le-am depășit.
Am fost lovită, cioplită, modelată, șlefuită până forma finală, precum un bloc de piatră pe care sculptorul îl transformă într-o operă de artă. Bilanțul? Pace sufletească, fericire interioară, casă nouă, job nou și aprecierea copiilor mei care au înțeles că niciodată n-a fost să nu fie.
Prietenul meu m-a ascultat tăcut, după care mi-a spus că ultimii opt ani din căsnicia lui de 14 sunt de fațadă: doi străini într-o casă care-și cresc unicul copil. Iar el, pe dinăuntru, este gol și secat de energie. Doar că simte că e de datoria lui să facă sacrificii să rămână în acea mocirlă, pentru copil. Și nu înțelege de unde, de ce și cum am avut puterea de a-mi lua viața în mâini.
Am avut 100 de motive să rămân (pentru că îl iubeam, pentru că construiserăm o viață frumoasă împreună, pentru că cei mici erau fericiți în căminul lor, pentru că aveam un cerc de prieteni de familie cu care petreceam momente frumoase, pentru că, pentru că…) și un singur motiv să plec. Eram nefericită într-o căsnicie în care eram singură în doi. Și am ales să plec pentru că știam că, dacă mai rămân, voi avea destinul unui personaj dintr-o carte. Pe patul de moarte, el s-a uitat la soția lui, pe care o ura din tot sufletul, și i-a spus “Și dacă toată viața mea a fost o greșeală?!”.
Guest post by Anonimă 🙂
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Un bărbat, două femei și mai mulți copii
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
