Te iubesc din tot creierul!

29 June 2012

Doamnelor și domnilor, romantici și cinici deopotrivă: savanții au dat din nou lovitura! Un studiu al Universității Concordia din Montreal a descoperit amprenta neurologică a iubirii, contribuind la cartografierea, pe cortex, a dorinței sexuale și a dragostei, ca fiind două localități cu administrații diferite, între care e așternut un drum național. Desigur, pentru secțiunea mainstream a științei moderne, faptul că iubirea se găsește în creier și nu în altă parte nu mai necesită nicio demonstrație. Pornind așadar de la premisa că iubim și dorim cu creierul, cercetătorii de la Concordia au identificat două structuri cerebrale, insula și striatum, responsabile pentru activarea și dezvoltarea sentimentelor de iubire și de dorință sexuală. Pentru edificare, profesorul în psihologie Jim Pfaus și alți colegi din SUA și Elveția au analizat rezultatele a 20 de studii care examinau activitatea cerebrală a subiecților angajați în activități ca vizionarea de fotografii erotice și fotografii ale persoanelor dragi. Iubirea și dorința sexuală, au observat cercetătorii, activează diferite arii ale striatumului dar, în vreme ce zonele activate de dorința sexuală sunt aceleași ca în cazul plăcerilor imediate (mâncarea, sexul), cele activate de sentimentul de iubire au legături directe cu procesul de condiționare prin care asociem anumite lucruri plăcerii sau recompensei, adăugându-le valoare intrinsecă. Altfel spus, pe măsură ce sentimentul de dorință sexuală se dezvoltă în dragoste, cele două încep să fie procesate de zone diferite din striatum.

 Acum vine o observație care pe unii i-ar putea face să se simtă ușurați, pe alții să-i amuze iar pe ceilalți să-i înfurie: aceeași zonă responsabilă de sentimentul iubirii e asociată și dependenței de droguri: „Dragostea e de fapt un obicei care se formează din dorința sexuală, pe măsură ce dorința este recompensată. Pe cortex, procesul funcționează identic cu cel prin care oamenii dezvoltă dependența de droguri.”, afirmă Jim Pfaus. Mai mult, modificările chimice petrecute în timp ce simțim dorință includ creșteri ale nivelului de serotonină și alte substanțe care sunt echivalente naturale ale heroinei. În starea de îndrăgostire, spun alți cercetători, producem substanțe neurochimice asemănătoare celor care apar în perioadele maniacale ale afecțiunilor maniaco-depresive. Romanticii ar spune, pe șleau, că ne simțim entuziaști și plini de energie. Helen Fisher, un alt cercetător, de la Universitatea Rutgers, sugerează că îndrăgostiții manifestă nici mai mult nici mai puțin decât simptomele tulburării obsesiv-compulsive (caracterizate prin niveluri scăzute de serotonină). Pornind de la această afirmație, reiese că îndăgostiții nefericiți își pot reveni prin administrarea de antidepresive, folosite în tratamentul sus-numitei maladii, și că o relație devenită anostă poate fi renovată prin creșterea nivelului de dopamină (care în mod natural este elevat de activitățile excitante, cum ar fi o neașteptată vacanță în doi).

Dacă dorința sexuală e asociată cu mâncarea, iubirea, așadar, se produce într-o ciorbă de opiacee biochimice. Sexul activează un centru al plăcerii, căreia dragostea îi adaugă înțeles, prin alt centru, unde latră câinele lui Pavlov: nimic mai mult decât o obișnuință formată atunci când dorința sexuală e recompensată în mod repetat.

 „Nu suntem construiți ca să fim fericiți, ci ca să ne reproducem”, concluzionează dr. Fisher, adâugând că cele trei faze identificate de studiile sale (dorință, iubire romantică și atașament pe termen lung) pot, prin natura lor independentă, să se manifeste simultan (și îndeobște având obiecte dierite).

Îmi imagnez un dialog dintr-un viitor ipotetic, nu prea îndeptărtat:

EL: Nu te mai iubesc. Să-mi iau pastila?

EA: Eu te iubesc. Iei tu sau iau eu?

EL: Dăm cu banul?

Avansăm, trebuie să recunoaștem. Pe vremea lui Romeo și a Julietei se rezolva cu otravă. Dar ce-ar mai scrie Shakespeare acum?



Citiţi şi

Cine sunt eu să judec?

Da, dragostea este un accident!

Parthenope sau iubirea ca act necesar de supraviețuire

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro