Alain de Botton este mintea filosofică ce şi-a propus să găsească instrumentele pentru un trai mai bun. Scopul său de a găsi izvorul fericirii l-a pus în postura să reinterpreteze filosofia, să regândească religia. Acum a găsit un nou obiect ce trebuie re-dimensionat, trebuie să primească noi valenţe şi valori, un obiect de studiu foarte departe, am putea spune, de orice se înscrie în câmpul gândirii tradiţionale.
Reacţiile au izbucnit imediat ce Şcoala Vieţii (School of Life) a lui Alain de Botton a emis intenţia de a dezvolta o nouă pornografie. Filosoful este aspru criticat, fireşte, în cuvinte precum: “La naiba! Nemulţumit doar să ne spună cum să muncim şi cum să facem să fim fericiţi, Alain de Botton ne sfătuieşte acum şi cum să facem sex”, afirmă indignată Helene Lewis, pe Newstatesman.com.
Sau: „Alain de Botton crede că avem nevoie de un nou fel de pornografie. Ei bine, am câteva idei pentru el”, începe acidă Hadley Freeman în The Guardian. Într-un articol foarte dur la adresa filosofului, autoarea îi reproşează acestuia, rând pe rând, că filosofează despre sex; că nu ataşează şi fotografii ilustratoare la comunicatul de presă care anunţă proiectul pentru o Pornografie Mai Bună; că afirmă lucruri evidente, cu mâini tremurătoare; că de Botton este doar un filosof preţios, fără prea mare legătură cu lumea reală, şi multe altele din aceeaşi gamă.
Pe de altă parte însă, Nichi Hodgson de la Newsateman.com este de acord cu filosoful, afirmând că Alain de Botton doreşte să regândească industria pornografică: “Nemulţumit să rumege subiecte legate de muncă, fericire şi cozile la aeroport, filosoful Alain de Botton şi-a îndreptat atenţia neobosită spre promovarea unei mişcări pornografice etice. De Botton doreşte să lanseze campania şi site-ul web pentru o Pornografie Mai Bună, cu scopul să promoveze pornografia în care dorinţa sexuală este invitată să susţină, iar nu îi este permis să ne submineze, valorile înalte, după cum afirmă filosoful”. Potrivit autoarei, după lansarea ideii filosofului, feministele şi entuziaştii adepţi ai sexului cât mai liber, ba chiar ai practicilor sexuale mai neobişnuite, desigur că au adoptat ideea o vreme. Mai ales dacă luăm în calcul că nici industria sexului nu este ferită de efectele recesiunii şi, în timp ce pornografia comercială nu va seca niciodată atâta vreme cât sunt bani în joc, lipsa tot mai mare a finanţelor în ultima vreme face ca acesta să fie un moment prielnic ca să schimbi cantitatea cu calitate.
Oricât de idealist ar părea proiectul lui de Botton, chiar şi prin prisma libertinismului demonic al Internetului, Hodgson afirmă că nu e nimic inevitabil în lipsa de etică a pornografiei.
Cu 30 de ani în urmă, înainte ce Internetul să fi încercat măcar să preia fanteziile pentru adulţi în faţa versiunii offline, Angela Carter a expus acest sentiment în fraza de deschidere a cărţii sale intitulată “The Sadeian Woman”: “Pornografii sunt duşmanii femeilor doar pentru că ideologia noastră contemporană privitoare la pornografie nu cuprinde posibilitatea schimbării, ca şi cum noi am fi sclavii istoriei, iar nu autorii ei”. Înlocuiţi “femei” cu “oamenii secolului 21” şi iată campania lui De Botton! Acum, poate că avem pornografia pe care o merităm, dar putem mai mult de-atât, o putem face mai bună. Producţia masivă de orice, mâncare, mobilă, poate servi piaţa, dar de obicei cu preţul eticii. Pornografia urmează aceeaşi tendinţă. Să dai vina pe urgenţe pentru pornografia de proastă calitate înseamnă lene şi neconcordanţă istorică. Pornografia de calitate necesită doar ca, atunci când folosim motoarele de căutare Google, să fim conduşi de creier, nu să ţinem cont doar de mărimea contului în bancă – spune Hodgson, ţinându-i isonul lui Alain de Botton.
După uciderea arhitectei din Bristol Joanna Yeates, în care s-a demonstrat că ucigaşul ei Vincent Tabak avea un apetit pentru pornografia care implica strangularea, reacţionarii de stânga şi de dreapta, adică feministele şi conservatorii, deopotrivă, au cerut ca pornografia de genul ăsta să fie interzisă. Hdgeson a sugerat să se realizeze un canon etic pentru pornografie, ceva cu care să rezoneze mereu adepţii pornografiei. Companiile responsabile, cum ar fi kink.com, în respectarea canonului etic sunt o dovadă a faptului că acest lucru este posibil, iar filosoful Alain de Botton ar trebui să caute astfel de modele pentru construirea campaniei sale pentru o Pornografie Mai Bună.
Să ne imaginăm că rezultatul campaniei lui Alain de Botton este unul pozitiv, că ia fiinţă această Pornografie Mai Bună. În acel moment, provocarea filosofului nu va fi să-i convingă pe oameni că genul său de pornografie este mai bun, ci că este atrăgător, sexi. Însă Alain de Botton recunoaşte că ceea ce face pornografia neconform cu morala nu sunt fanteziile sau caracterul explicit al acesteia, ci modalităţile de producţie.
Citiţi şi
Ceri mult, zise el. Valorez mult, răspunse ea.
Ce este o persoană inteligentă emoțional
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
