Vă veÈ›i da seama că nu este un îndemn la nemuncă ori la chiul de îndată ce veÈ›i avea răbdarea să-l cunoaÈ™teÈ›i pe Linds Redding, trecând peste fireasca întrebare “de ce ar merita să citesc ceva despre el?”.  Și vă voi spune doar atât: eu i-am găsit È™i citit scrisoarea către posteritate fix la… 02:29! Și, deÈ™i le È™tiam aproape pe toate câte le povesteÈ™te bărbatul care a făcut ce i-a plăcut, ca profesie, în viață, eseul lui m-a cam pus pe gânduri È™i pe fugă din faÈ›a calculatorului. Sper din toată inima ca voi să-l citiÈ›i la lumina zilei, într-una din micile pauze de care avem fiecare nevoie indiferent de ceea ce facem ca să trăim.
Linds a fost director artistic la filialele BBDO È™i Saatchi & Saatchi din Noua Zeelandă. ÃŽn octombrie 2012, la 52 de ani, a murit de cancer inoperabil la esofag. Dar eseul «Mică lecÈ›ie pentru viitor» scris pe blogul personal cu puÈ›in timp înainte de a pleca din această lume, a rămas ca o amară È™i tardivă constatare: “nu merită să uiÈ›i de tine, de cei dragi, de viață, pentru…slujbă sau afacere!”.
“A meritat? Sigur că nu. A fost o simplă industrie, nu un scop măreÈ›. Nu am primit niciun premiu întâi. Doar certificate înrămate È™i mici statuete. MunÈ›i de ambalaje de antidepresive, sticle goale, smocuri de păr alb È™i o tumoare. S-ar părea că-mi plâng de milă. Nu este aÈ™a. A fost distractiv. Am reuÈ™it în afacerea mea. Am întâlnit o mulÈ›ime de oameni talentaÈ›i È™i inteligenÈ›i, am învățat să lucrez toată noaptea, în fiecare zi, provocând “mâncărimea creaÈ›iei”, ca să câștig suficienÈ›i bani pentru a-mi susÈ›ine familia cu care mă întâlneam foarte rar. Dar n-am făcut nimic cu adevărat important. Am crescut popularitatea câtorva produse, am îmbunătățit starea economică a câtorva companii È™i am facut o serie de oameni bogaÈ›i È™i mai bogaÈ›i. Atunci credeam că e o idee grozavă, dar acum realizez că nu. ÃŽmi pare rău. Mai e ceva. Dacă cititi aceste rânduri stând într-un birou întunecat, agonizând, daÈ›i-le pe toate dracului! DuceÈ›i-vă acasă, sărutaÈ›i-vă soÈ›ia È™i îmbrățiÈ™aÈ›i-vă copiii.”
Srisoarea lui Linds e un bilanț neliniștitor și teribil de trist. Și nu pentru că a venit prea timpuriu pentru un bărbat de pe planeta aceasta mare, ci pentru că în povestea lui se pot recunoște prea mulți alții. Și nu doar din industria creativă, și nu doar bărbați. Știu că, uneori, preferăm să pierdem pe pielea noastră decât să câștigăm din lecțiile de viață și de moarte ale altora. Dar dacă, acum, măcar v-a trecut prin minte să mai slăbiți ritmul și să vă regândiți și prioritățile și ierarhia lor, tot e un câștig. Iar de se întâmplă ca acasă,încă, să nu vă aștepte nimeni, mai sunt destui alți oameni sau locuri în afara biroului care (vă) merită.
P.S. Este 3:03 È™i tocmai ce mi-am mai făcut o cafea… dar doar ca să meditez 🙂
Citiţi şi
Să mă prezint, sunt fosta soție a lui Petru (cutia cu surprize)
Obsesia pentru greutate: cum o depășești
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
