A unei ovo-lacto-vegetariene, ca să fiu mai specifică. În continuare voi folosi, însă, varianta prescurtată – de „vegetariană”, din raţiuni practice (să tot trag acest cârnat nominal după mine ar fi cam incomod şi pentru voi, şi pentru mine).
Motivele pentru care oamenii renunţă să consume proteine provenite din surse animale sunt foarte diferite: de la considerente etice şi religioase, până la probleme de sănătate sau strategii de imagine, paleta motivaţiei este variată. Eu nu mi-am propus niciodată să renunţ la carne. S-a întâmplat, pur şi simplu. Nu-mi puneam pe-atunci probleme legate de uciderea animalelor. Îmi ziceam că asta este, până la urmă, legea „junglei”: supravieţuieşte cine poate (lucrurile s-au schimbat complet între timp).
Am renunţat la carne în urmă cu doi ani şi totul a început cu o cură de detoxifiere de două săptămâni. Timp de două săptămâni, m-am hrănit exclusiv cu cantităţi uriaşe de fructe şi legume, proaspete sau foarte puţin preparate, la care adăugam seminţe, migdale, alune şi alte surse naturale de uleiuri esenţiale şi proteine. Spre surprinderea mea, deşi mâncam mai mult şi mai des, mă simţeam incredibil de bine, „uşoară” şi plină de energie. Era ceva nou şi îmi plăcea la nebunie.
După cele două săptămâni, m-am gândit să reintroduc treptat proteinele de origine animală, pentru a evita să bulversez organismul cu schimbări prea mari dintr-o dată. Cu produsele lactate a mers cum a mers. Cu ouăle n-a prea mers. Iar în ceea ce priveşte carnea… chiar deloc. Am mai încercat de două ori să mănânc şi mi s-a făcut rău. Şi cam asta a fost.
Ce mi-a adus vegetarianismul?
Responsabilizare. Dacă înainte consideram trupul un fel de maşinărie, proiectată pentru a mă duce de la A la B, singura mea preocupare în privinţa „combustibilului” fiind legată de lipsa grăsimilor şi numărul caloriilor, acum mă trezisem peste noapte cu un copil: corpul meu, cel plin de nevoi şi sensibil, a cărui sănătate depindea direct de alegerile mele. Şi, asemenea unui copil mic, nu obosea deloc în a-şi cere drepturile şi în a se face auzit. Cel mai adesea îşi manifesta nemulţumirea prin scăderi bruşte de energie, în caz că săream peste vreo masă sau nu-şi lua porţia zilnică de hrană vie – fructe şi legume proaspete.
Nu mai era suficient să-i „pun” orice tip de combustibil şi doar atât cât avea nevoie pentru a mă purta de la A la B, avea nevoie de substanţe profund hrănitoare şi-n cantităţi potrivite. Aşa că am început să mă documentez şi să iau suplimente nutritive. Vremurile în care mâncam doar pentru a-mi umple stomacul deveniseră istorie. Responsabilitatea pentru sănătatea mea, prezentă şi viitoare, se transformase definitiv într-un full time job, în care alimentaţia joacă unul dintre rolurile esenţiale. Şi sunt convinsă că aceasta va avea un impact puternic pozitiv atât asupra felului în care trăiesc şi în care voi îmbătrâni, cât şi asupra sănătăţii viitorilor mei copii.
Conştientizare. În urma renunţării la proteinele de origine animală din carne, corpul meu a devenit foarte sensibil. Totul are un impact mai mare asupra lui. De la o linguriţă de vitamina C pulbere (care mă revitalizează instant) până la elementele nocive (tutun, alcool, zahăr). Ca să dau un exemplu, vara, când alimentaţia mea se compune aproape exclusiv din salate şi fructe, pot bea maxim un pahar de vin, pentru a fi sigură că stomacul meu rămâne în parametri ok. Câteodată nici atât. Altfel, simt cum alcoolul face ravagii. Iar alimentele de tip junk food (oricum nu eram o consumatoare înrăită nici înainte) sau cele care conţin mult zahăr îmi creează acum o senzaţie mai mare de disconfort. Drept urmare, le-am redus considerabil.
Trupul meu a devenit cel mai bun barometru al calităţii alimentelor pe care le consum, ceea ce m-a determinat să-mi schimb radical obiceiurile alimentare. Şi-i sunt recunoscătoare, pentru că, chiar dacă aş mânca în continuare carne şi nu aş simţi impactul substanţelor nocive pentru organism, asta nu înseamnă că el nu există oricum. Ba chiar dimpotrivă, fiind mult mai puţină conştientă de acest impact, nu aş lua măsurile necesare de protecţie şi prevenţie (vitamine şi suplimente alimentare pentru întărirea sistemului imunitar, etc), ceea ce, mai târziu, ar avea cu siguranţă consecinţe mult mai grave. Acum, corpul meu pur şi simplu nu-mi permite să uit cât de important este pentru el să fac alegerile responsabil.
Integrare. Trecerea la vegetarianism a adus cu sine şi o schimbare de mentalitate. Până atunci, trupul mă interesa doar din punct de vedere „decorativ”. Mergeam din când în când la sală, din aceast motiv, şi cam atât. Toată energia şi resursele mele erau direcţionate înspre minte şi treburile de zi cu zi, aveam obiective importante, iar consumarea sau ignorarea trupului constituiau partea de preţ cel mai uşor de plătit. Făceam rabat la somn, la sport, la relaxare.
Sensibilizându-l iniţial prin vegetarianism, am realizat pentru prima dată că nu este o maşină, ci un organism viu. Că nu trăiesc în minte şi prin minte, ci că mintea şi sufletul meu trăiesc în şi prin acest organism. Şi că toate cele trei sunt intim interconectate. Ştiam deja, fireşte, teoria despre holism şi mi se părea perfect întemeiată, însă e cu totul altceva când chiar începi să simţi ceea ce ştii. Documentându-mă şi experimentând, am ajuns să simt şi să înţeleg foarte bine legăturile existente între corpul emoţional, cel fizic şi cel energetic, precum şi necesitatea stabilirii şi menţinerii unui echilibru între cele trei. Acum, oricât aş fi de ocupată, corpul meu îşi primeşte felia cuvenită de timp şi energie (prin sport, cosmetică, somn, aer liber).
O formă fizică foarte bună. Mă simt foarte bine. „Uşoară” şi plină de energie, nu-mi amintesc când am răcit sau când m-am îmbolnăvit ultima oară, n-am mai luat nicio pastilă de peste un an şi sunt în cea mai bună formă fizică (din punct de vedere al aspectului) în care am fost vreodată. Pentru toate aceste schimbări nu pot aduce elogii doar vegetarianismului, căci mi-am schimbat mult atât stilul de viaţă, cât şi modul de a gândi, însă alimentaţia a avut cu siguranţă un rol esenţial. Noul mod de alimentaţie a venit la pachet cu sportul şi cu dezvoltarea personală.
Singurele probleme pe care le-am avut au fot cam în urmă cu un an şi au fost legate de căderea părului, însă era vorba de o perioadă acută de stres din punct de vedere personal, aşa că nu-mi dau seama în ce măsură vegetarianismul singur a fost de vină (deşi făcusem greşeala de-a elimina complet ouăle din dietă şi aveam deficit de vitamina B). Am luat măsurile necesare, problema s-a rezolvat şi n-a mai revenit.
În continuare, vă voi prezenta nişte informaţii „la rece” despre vegetarianism, pentru a vă oferi o perspectivă de ansamblu a unui stil de viaţă ce capătă din ce în ce mai mulţi adepţi.
Avantaje
Puţini sunt cei care ştiu că, după alcoolism şi fumat, consumul de carne este cea mai răspândită cauză de mortalitate din Europa. Datorită conţinutului scăzut de grăsimi, colesterol şi proteine dintr-o dietă vegetariană, precum şi aportului mai mare de fibre, vegetarienii sunt mai puţin expuşi riscului de obezitate, de tensiune arterială, afecţiuni cardiace şi cancer de colon. Statisticile arată că persoanele carnivore sunt de trei ori mai predispuse la bolile de inimă sau cancer de sân decât vegetarienii.
Cancerele digestive sau cele ovariene şi de sân sunt favorizate de grăsimile din alimentaţie, deoarece carnea şi brânza au proteine, dar şi un conţinut mare de grăsimi care, în intestinul uman, sub influenţa unor enzime de putrefacţie, dau produşi toxici, care favorizează cancerul de colon. De asemenea, predispun sau agravează cancerul ovarian.
Mediul
Dincolo de avantajele asupra sănătăţii, dieta vegetariană este o modalitate de a susţine mediul şi drepturile animalelor. În fermele intensive, găinile trăiesc în spaţii mici, suprapuse, nu păşesc niciodată pe pământ sau pe iarbă şi nici nu văd lumina zilei. În condiţii similare sunt crescute şi vitele şi porcii. Din cauza condiţiilor nenaturale în care sunt crescute şi a dorinţei de profit ce pune presiune asupra producţiei accelerate, animalelor li se administrează antibiotice şi hormoni de creştere (despre efectul hormonilor de creştere asupra sănătăţii şi fertilităţii am scris aici, care sunt foarte periculoşi şi sunt preluaţi de om prin consumul de carne.
În Europa, peste 50% din poluarea apei este cauzată de reziduurile ce provin de la crescătoriile de animale. În Olanda, majoritatea precipitaţiilor acide sunt cauzate de amoniacul din grajdurile vacilor, cauzând ţării mai multe pagube decât automobilele şi uzinele. Tot amoniacul este responsabil de aerosolii secundari care iau naştere sub formă de pulberi în suspensie, foarte periculoşi pentru sănătate. La nivel mondial, statisticile arată că 22% din emisiile de metan provin de la crescătoriile de animale, metanul fiind un gaz puternic, cu efect de seră.
Dezavantaje
Vegetarienii se pot confrunta cu deficienţe la nivelul reînnoirii celulare, leziuni ale mucoasei, ale pielii, anemie, tulburări digestive sau de vedere, deficit de anticorpi şi căderea părului. Există de asemenea posibilitatea unei carenţe de vitamina B12, esenţială pentru echilibrul sistemului nervos, precum şi a altor vitamine mult mai sănătoase în formă naturală decât sub formă de suplimente. În lipsa informării, vegetarienii pot ajuge supraponderali, consumând multe paste făinoase şi dulciuri.
De asemenea, o dietă vegetariană poate avea efecte negative asupra femeilor însărcinate, a celor care alăptează, a copiilor şi persoanelor cu anemii sau boli congenitale. Şi asta din cauză că, atât în timpul sarcinii cât şi pe perioada alăptării, femeile au nevoie de cantităţi ridicate de proteine pentru dezvoltarea copilului. Dacă au deficit de aminoacizi, e posibil ca fătul să nu se dezvolte normal sau să prezinte probleme psihice.
Proteinele prezente mai ales în carne joacă un rol foarte important în organism, având atât rol structural (sunt necesare creşterii şi refacerii ţesuturilor), cât şi funcţional, ajutând la desfăşurarea proceselor metabolice. Proteinele pot îndeplini inclusiv funcţii de anticorpi. Pentru ca sinteza proteică să aibă loc, este nevoie de aminoacizii esenţiali care se găsesc în proporţii optime numai în produsele de origine animală.
Există aminoacizi esenţiali în vegetale, în ciuperci, nuci, seminţe, cereale, soia, dar nu sunt toţi şi nu sunt în proporţii optime pentru realizarea sintezei proteice. Pentru un aport suficient de proteine vegetale este nevoie să ştii să combini produsele, să consumi cantităţile optime din fiecare.
Ce recomandă medicii
Doctorii pledează pentru o dietă echilibrată, cu un aport adecvat de legume şi fructe. O dietă echilibrată presupune: o pătrime carne, lactate, ouă; o pătrime cereale integrale, seminţe, leguminoase; jumătate fructe şi legume proaspete, cât mai puţin prelucrate. Medicii mai subliniază faptul că ar fi foarte bine dacă fiecare şi-ar pregăti mâncarea acasă, fără să mai consume mâncare de tip fast-food sau mezeluri.
Carnea poate fi consumată în cantităţi moderate, foarte recomandate fiind mai ales fructele de mare şi peştele. Iar dacă alegeţi să consumaţi carne, este recomandat să vă asiguraţi că provine de la animale crescute în stil pastoral, adică la ţară, fără furaje concentrate, noxe şi stres. Un regim recomandat de nutriţionişti este cel lacto-ovo-pesco-vegetarian, în care este permis consumul peştelui, foarte important datorită acizilor graşi esenţiali Omega 3 cu lanţ lung.
Indiferent de stilul de alimentaţie ales, informarea atentă, asumarea responsabilităţii depline pentru sănătatea personală şi, mai ales, ascultarea corpului mi se par vitale. Există avantaje şi dezavantaje de ambele părţi, acum importante sunt motivele care primează în efectuarea alegerii şi felul în care o trăieşti ulterior. Privind din exterior alimentaţia celor din jurul meu (care nu au renunţat la carne), mi se pare mult mai haotică şi mai puţin hrănitoare decât a mea, în special din cauza importanţei mult reduse pe care o acordă legumelor, fructelor şi fibrelor. Cu siguranţă există, însă, şi oameni care nu au nevoie să-şi văduvească organismul de un produs de bază pentru a deveni conştienţi de fragilitatea lui (care există oricum) şi de importanţa unei alimentaţii responsabile. Mie personal vegetarianismul mi-a deschis calea unui nou stil de viaţă.
Vă doresc înţelepciune şi inspiraţie (şi) în alegerile alimentare!
Citiţi şi
Ce mâncăm pentru a ne controla greutatea
“Ce să fac ca să slăbesc? Ce să mănânc? Dă-mi o listă!” Iată lista doctorului Adrian Copcea
Testele genetice – soluția pentru o viață lungă într-o stare bună de sănătate
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
