De câte ori de la începutul a ceea ce numim, printr-un eufemism pios, „criza refugiaţilor” aţi văzut şi/ sau aţi primit poza aia celebră despre cum arăta acum 50 de ani Iranul şi cum arată acum?
Fetele în fuste scurte de acum 50 de ani poartă nişte burka prin care probabil nici măcar Superman, după activarea vederii cu raze X, nu le-ar putea distinge trupul.
Şi, invariabil, mesajul e că dacă nu faci TU nimic pentru oprirea la graniţă a amărâţilor care fug de iad şi din iad, de preferinţă să-i trimiţi tot acolo, asta va fi şi soarta scumpei noastre Românii.
Cel care propagă astfel de mesaje o face în general ca să se simtă apărat de curentul de islamizare a naţiunii de către ăia sub 10 mii de refugiaţi (deşi în Europa sunt câteva milioane de români plecaţi doar din cauza sărăciei, incompetenţei manageriale a politicienilor şi corupţiei). În timeline-ul lui e foarte probabil să găseşti like-uri frenetice la linkuri legionare, anti-semite, anti-ţigăneşti, anti-ungureşti. Şi foarte probabil şi un „nu” hotărât parteneriatului civil (deşi asta nu presupune nimic din partea lui) pentru persoanele de acelaşi sex sau educaţiei sexuale. Însă nu va ezita, româneşte, să îşi clătească ochii cu ţâţele proeminente şi curul ferm al vreunei căpriţe autohtone ce-şi etalează nurii şi lipsa de cunoştinţe de limbă română elementară, fiindcă, desigur, ce e frumos îi place şi lui Dumnezeu. Şi ferească Dumnezeu de islamişti, că sigur îi vor lua piţipoancele din viaţa asta numai ca să-i promită nişte hurii dubioase şi cu existenţă imposibil de dovedit în lumea viitoare.
Iar el, Românul verde, se ştie, trebuie să aibă dovezi irefutabile pentru a crede.
Eu numesc acest exemplar talibanul român.
Una dintre trăsăturile cele mai pregnante ale talibanului român este că-i place să se teamă.
Se teme de islamizare că-i curent nou, dar habar n-are cum s-ar putea realiza asta.
Se teme că printre cei şase mii de refugiaţi alocaţi României se vor regăsi minim şapte mii de luptători DAESH. (Nu neg, posibilitatea ca luptători DAESH să existe printre refugiaţi există. Însă mă întreb cât e de moral să refuzi ajutorul unor oameni care au disperată nevoie de el, doar pentru că serviciile secrete sunt incapabile să-i identifice şi să-i trimită pe ăia înapoi.)
Se teme de imigranţii musulmani, dar nu vrea să înţeleagă, în primul rând, că atentatele din Europa n-au fost executate de imigranţi, ci de persoane născute aici, în păgubosul program multi-kultur.
Se teme de ridicarea unei moschei, dar nu conştientizează că fix acest comportament e de natură să genereze apariţia unui segment segregat, intens izolat la o periferie economică şi educaţională care e, de fapt, locul de fermentaţie ideal pentru apariţia radicalizării, apariţia moscheilor secrete care să predice fix despre necesitatea de a-i distruge pe cei care sunt vinovaţi pentru apariţia curentului.
Se teme că „cineva” va impune ca port naţional burka, dar în cazul în care o femeie sau o fată e violată, o să comenteze firoscos „dar ce căuta acolo, de ce s-a dus cu ăla, de ce avea fustă/ pantaloni, de ce era machiată aşa, nu ştia că provoacă? Trebuia să se fi îmbrăcat decent ca să nu scoale animalul din bărbat!”
Se teme de posibilitatea ca în şcoli să se înceapă predarea educaţiei sexuale, dar nu vede că lipsa acestei educaţii duce la multe tragedii.
Se teme. Pe scurt, talibanul român se teme fiindcă i se pare mult prea dificil să gândească.
Şi ştii ceva? Talibanul român devine a cincea temere personală.
Citiţi şi
Andaluzia. Sufletul geometric al Spaniei
Bolile cu transmitere sexuală – o mare problemă în lipsa educației
Sunt despărțită de o lună, după o relație de patru ani
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
