Aventura nigeriană continuă
Două lucruri nu au voie să lipsească, dacă vă mutaţi în Lagos: un spray de ţânţari bun şi un şofer deosebit de capabil, care să reuşească să învingă în lupta cu traficul şi cu poliţiştii corupţi.
În Lagos, noţiunea de corupţie ia o cu totul altă amploare. Corupţia şi mita sunt un fenomen social incontrolabil, general acceptat de localnici şi tolerat de cam toţi expaţii.
Norocoasă cum sunt, chiar din primele minute în noua mea ţară de reşedinţă, am avut parte de prima experienţă neplăcută. Un domn cu o figură caraghioasă şi o uniformă împopoţonată până la refuz cu epoleţi peste epoleţi m-a informat că bagajul meu nu are pe el o anume ştampilă şi pentru asta trebuie să plătesc amenda.
Desigur, domnul în cauză, a fost generos, şi m-a lăsat să plec fără amendă, dar cu câţiva dolari americani mai puţin în buzunar, după ce m-a asigurat că necooperarea sau refuzul de a accepta că Dânsul are dreptate doar îmi îngreunează situaţia.
Nici până azi nu am aflat unde se poate informa bietul turist de o anume ştampilă pe bagaj, dar am fost calmată de colegii de birou, care m-au asigurat că măcar am făcut o faptă bună şi am ajutat un suflet pierdut să se bucure de o cină caldă.
Înainte de-a părăsi aeroportul am mai fost oprită de un domn, cu altă uniformă împodobită cu şi mai mulţi epoleţi, care mi-a cerut carnetul medical cu vaccinurile la zi. Binenţeles că îl aveam, doar sosisem în Nigeria, nu în vacanţă la Port Grimaud, dar domnul a fost deranjat de faptul că nu aveam asupra mea un carnet de sănătate… nigerian! Cu câţiva dolari mai puţin în portofel şi o criză de isterie care ameninţa să se manifeste am ieşit în cele din urmă din aeroport.
De atunci, am mai avut plăcerea de a fi oprită sub diverse motive (unul mai absurd decât altul) de nenumărate ori de diverşi ofiţeri şi reprezentanţi ai forţelor de ordine. Practic, orice oyinbo (expat “alb”) ştie că va fi victima preferată a acestor iubitori de ecusoane, epoleţi şi dolari americani. O dată am fost opriţi pentru că aveam geamurile prea fumurii, altă dată pentru că am trecut pe roşu când de fapt era verde, o dată pentru am mers prea încet, ca, o zi mai târziu, să merg prea repede (din cauza traficului infernal, toate maşinile se deplasează în acelaşi ritm) şi au mai fost multe alte motive, uneori mai banale, alte ori mai originale, cert este că până nu scapi de cel puţin două mii de naira, discuţia se poate întinde la infinit.
În jungla corupţiei nigeriene, un şofer de încredere este o adevărată binecuvântare: el va şti să negocieze suma plătibilă de la una oferită unui oyinbo, la una acceptabilă pentru un localnic. Cu foarte mult noroc este posibil să scăpaţi o dată, maximum de două ori, dar norocul este la fel de răspândit aici, ca şi pastilele pentru malarie.
Oricum, după o anumită perioadă de timp, tot acest spectacol cotidian o să vă devină simpatic iar dacă perspectiva nu vă pare prea atrăgătoare, mai există şi varianta de-a vă deplasa cu o simpatică Keke Marwa sau Keke Napep!
Pentru catchy, Adina-Laura Achim, din Lagos, Nigeria
Citiţi şi
Va încasa el glonțul pentru ea
Al patrulea val de români care părăsesc țara
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
