“Știi tu…”
Ești în spital, într-o cameră goală ca sufletul meu. Divinitatea îmi dă șansa să mai fiu o dată cu tine, lângă tine. Văd cum perfuzia ce-ți dă speranțe deșarte curge încetișor în corpul tău atât de fragil. Îți țin mâna lipită de obrazul meu, o sărut și-mi vine să urlu, dar …