Eu nu rămân în povestea care mă plictisește, în care nu mai am ce descoperi, în care nu-mi găsesc niciun rol potrivit
Astăzi o să închid uși. Uși pe care le-am lăsat întredeschise în speranța că va intra într-o zi multașteptată acel ceva salvator, izbăvitor. Iar prin ușile întredeschise se intră liber, nestingherit. Și mă pomenesc la un moment că toate au năvălit abundent: bune și nu prea, necesare și superflue, sincere …