Un tată poet sau invers
Am visat, în sfârșit am visat – două vise într-o singură noapte, unul splendid, feeric, din care ce-i drept nu mai țin minte altceva decât lumina, de o calitate inexistentă în scenografia năclăită a lumii de aici; nici un personaj al visului nu-mi mai subzistă în memorie, nimic nu răzbate …