Articole despre tata

Citesc articole de pe Catchy de mult timp, aproape în fiecare zi. Şi nu am cum să nu observ că femeile se bat în superioritate. Fiecare vrea să arate că e mai presus decât cealaltă prin statutul ei. Câte articole de tipul „soţiile şi truda lor”, „amantele suferinde”, „divorţatele puternice”, …

„Tată, îmi dă viața multe să trăiesc. Atât de multe încât, în fiecare noapte, când se lasă întunericul și merg la culcare, aprind lumina în mine să văd dacă s-a spart ceva. Știu că noi nu ne facem declarații de dragoste, că noi nu rispim cuvinte pe „te iubesc”-uri evidente, …

Recunosc că unii oameni mă siderează mai mulţi decât alţii şi mai recunosc că nu sunt o bătăioasă, nu-mi afirm dur punctul de vedere nici măcar când ştiu că am dreptate. Prefer statutul de observator şi de contemplator, îmi pare mai simplu decât să mă contrazic cu cineva, mai ales …

Când judeci pe cineva dintr-o poziție de putere – că atunci cădem cel mai des în acest păcat – fără să-i știi povestea, s-ar putea să-i răpești și ultimul lucru care îl mai ține în picioare – speranța. Iar viața ne dă destule ocazii să greșim în felul acesta. Iată una dintrea acestea. …

Hm, ziceți voi, dar a fi tatăl Creței cu ochii verzi nu este o treabă ușoară. Te solicită enorm sentimental. Creața cu ochii verzi poate fi foarte surprinzătoare în reacții, aprecieri și te lovește adesea cu dovezi de iubire, care îți urcă mii de noduri în gât. O experiență de …

Când m-am trezit cu ea în casă, nu știam ce mă așteaptă. Am adus-o de la spital, am aranjat-o în cameră, în pătuț și mă uitam la ea. O mogâldeață mică, care dădea din mânuțele firave. Este momentul în care te aștepți să te învăluie un sentiment profund de dragoste. …

Tata avea un obicei încântător – îmi săruta mâna. De când eram micuțe, avea acel gest de o noblețe extraordinară care ne făcea să ne simțim domnișoare, chiar dacă noi eram puțin mai înăltuțe decât clanța de la ușă. Ne lua ușor vârful degetelor și, atent, discret, cât o atingere …

Când am ajuns acasă, bunica mi-a dat vestea: – Tati s-a dus… Aveam 17 ani. Tata a murit după trei luni de stat prin spitale. Avea ciroză, făcută pe fond de alcool, combinată, în mod nefericit, cu o hepatită C, luată de la stomatolog. Și el, și mama au luat …

Privesc cu ochii minții, încercând să limpezesc ceața din lunile acelea, ultimele tale luni, tată. Mi-e tare greu s-o fac, mi-e mai ușor să mă mint în continuare că ești încă acolo, acasă, așteptând să vin pe la voi în fiecare week-end. Te găseam de fiecare dată mai slab, mai …

Pentru mine, anotimpurile au miros. Şi amintirile au miros. Tot ce ştiu şi tot ce cunosc este asociat unui parfum. Tot ce îmi amintesc, de când mă ştiu pe lume, are parfum. Îmi amintesc mireasma dulce a primăverii, cu ghiocei şi toporaşi, cu pomii înfloriţi, cu petale purtate de vânt, …