Articole despre surpriza

Sonia se uită la ceas. În patru minute ajunge tramvaiul. În maxim juma de oră e acasă. Ar trebui să se apuce de curățenie. A tot amânat-o. Ce seamănă tipu’ ăsta cu Remus. Și ce bine arată! La costum, la cravată… Ce seamănă! Ba nu, nu, e chiar el, iubirea …

După ce banii de la unchiul John au ajuns la mine, am cerut un extras de cont și te-am chemat urgent să vii, fără să îți spun și de ce. Nu am mai răspuns la telefoanele tale îngrijorate, așa că ai venit mai repede ca de obicei, crezând că cine …

Se obișnuise cu plecările lui lungi. Ce să facă, serviciul era de așa natură și nu-și puteau permite moftul de a renunța, numai pentru că ei nu îi plăcea să petreacă atât de mult timp singură. Doar cu salariul ei nu s-ar fi descurcat, nici măcar pentru o perioadă scurtă, …

Toate prietenele mele au visat de când le știu să fie mirese. Unele încă o mai fac și azi, deși sunt trecute deja printr-un divorț. Numai eu… nu! Cumva ideea de nuntă mă speria chiar mai tare decât cea de căsătorie. Poate tocmai pentru că reprezenta tocmai momentul zero al …

Mi-am dat seama de-abia zilele trecute – sau, mai degrabă, mi-am adus aminte de asta, într-un fel de stare de semitrezie de dimineață fiind (bun, hipnagogică, da, ok, n-am vrut să folosesc termenul, da’ asta e) – că, de câteva ori bune în viața mea de până acum, am făcut …

– continuare de aici – Cu fiecare zi care trecea, prăpastia dintre ea și soțul ei se făcea tot mai mare. El părea din ce în ce mai preocupat, obosit, detașat, mai ursuz și mai absent, mai puțin atent cu ea, iar ea se simțea tot mai părăsită și golită …

Ajung la etajul atât de cunoscut și intru în apartament. Ca de obicei, ușa era descuiată, semn că mă aștepta și azi, deși nu-i spusesem că pot veni. De fapt, am vrut să-i fac o surpriză. Trebuia să mă întorc de-abia mâine, dar nu am mai avut răbdare. Am invocat …

Din ciclul: „Sunt plină de amintiri” Eram proaspăt căsătorită, a treia oară. Deși îmi făcuse curte vreun an de zile și locuiam împreună de mai bine de șase luni, mă irita faptul că nu-l vedeam niciodată dormind. De câte ori mă trezeam, indiferent la ce ore, îl surprindeam sprijinindu-se într-un …

Din ciclul: „Sunt plină de amintiri”. Era o seară minunată de sfârșit de mai, mai precis, 29 mai, senină și frumoasă. Aici, în nordul Germaniei, cerul pare foarte îndepărtat, iar stelele și luna sunt palide. La noi, sunt nopți de mai în care ai senzația că ești sub o cupolă …

Acum 27  de ani pe vremea asta, îi dădeam cadoul lu’ mama-mare, aveam mâinile transpirate și mi se zvârcoleau emoțiile în stomac ca boabele într-o râșniță de măcinat veche. Țineam în mâini CEL MAI FRUMOS CADOU din UNIVERS. Cadoul era un pic mai mare decât o carte de vizită, compus …