Articole despre stari

”Mic dejun la Tiffany” și o picătură de parfum Givenchy Femeile care nu sunt obișnuite să poarte parfum se pierd imediat în mulțime. Precum femeile care, îmbătrânind, se îmbracă doar în haine închise la culoare și afișează un aer de castravete în oțet. Acre, gri, moralizatoare. Femei inodore. Femei incolore. …

Ciudată stare. Parșiv sentiment. Neliniște, revoltă, frământare. Durere și frustrare. Senzații apocaliptice. Te ia dintr-o dată și nici nu știi de unde vine. Spun gurile rele că tocmai din copilărie, că dacă unul din părinți a suferit de așa ceva, neapărat vei moșteni și tu. Așa, cam ca o boală, …

Zilele trecute, băiețelul meu s-a întâlnit cu un câine alb, mare. Cât el de mare. S-au privit câteva momente, de împrietenire, dar când câinele a vrut să se joace cu el, s-a speriat și a reacționat instinctiv ca o pisică, a pufnit și a scuipat, apoi a fugit către mine, …

Trenul de şi patru minute ajunge la şi un sfert. Problema tehnică. Urc împinsă de un bărbat în floarea vârstei, vrea şi el să urce şi nu poate de mine. Mă opresc brusc, bărbatul în floarea vârstei dă peste mine, ca trezit din somn, se scuză în şoaptă. Râd în …

Stăteam sub viţa bătrână şi îl ascultam. El privea paharul cu picior şi-mi spunea că un pahar mai merge. Că aşa îi spusese doctorul. ”Un pahar pe zi merge”. Îl inspira vinul, între două înghiţituri îmi povestea. Oameni, locuri, fapte. Toate îl inspiraseră. Se jucase toată viața cu ele, inventând poveşti. …

* Vreau doar să te aud cum te dai de ceasul morţii că ţi-ai rupt o unghie, de mă întreb dacă nu cumva ţi-ai rupt-o din cot, că altfel nu se explică tragedia greacă de la noi din sufragerie. Măcar să se lase cu… Sau nu e momentul? * Vreau …

Sentimentul urgenţei. Şi nevoia de a face totul. Şi dorinţa ca totul să fie perfect. Am observat aceste trei “stări” la mulţi dintre cei pe care îi cunosc. Fie că vorbim de viaţa familială/amoroasă, de cea profesională sau de cea socială, se pare că pentriumulţi aceste trei trăiri reprezintă axiome. …

Când gătesc, ascult muzică. Uneori, mai şi citesc. Arareori, scriu. Să nu ziceţi că nu mă concentrez şi să nu mă acuzaţi de atenţie distributivă. Ce nu-mi place niciodată e să fie cineva, fizic, lângă mine. Gătitul e un act de intimitate, fir-ar! Însă mi-am dat seama la un moment …