Articole despre soacra

Ajungem și la plante, dar mai întâi trebuie să vă spun ce-a pățit prietena mea Anita. A întâlnit acum vreo patru ani un băiat foarte bun, la suflet, dar și ca partener de viață cu care să plece la drum. Un băiat care avea firește și o mamă. Extraordinar de …

Mulțumiri domnului Bolintineanu, care a venit cu ideea. Motto ditto: Muma s-ar putea să-i caute pe la conturi bancare pe cei ce-au despădurit munții Moldovei și să le trimită documentația în judecată. Încă de la începutul poeziei aflăm de-o soțioară gingașă ca o lăcrămioară care-și așteaptă soțul la fereastră, gata …

În  Ajun  de  Dumnezeiască  Înviere, împletite  arome  de  cozonac, pască și  drob  se  așază  temeinic la  taifas  acolo, sus,  deasupra  tuturor.  Plutesc  și  sporovăiesc  fiecare  după  firea  lui,  amețind  seara  în  iz  de  nucă prăjită,  de  brânză  dulce  cu stafide leneșe  și  de  gust  verde  usturoiat frământat în  măruntaie  de  …

Îmi aduc aminte mai mult de hlizeala isterică care mă apuca de fiecare dată când auzeam bancul cu nevasta care ”ar trebui” să gătească la fel de prost ca soacra pentru a fi apreciată de bărbat, mai mult decât îmi amintesc exact ce spunea bancul. Ar trebui să o sun …

Atâta mă supără jalea pentru ăia care pleacă prea repede din viața asta… La alții mai ales, dar și la mine. Adică te zgârii pe față că ți-a murit jumătatea, soacra, prietenul, vecinul, dar cât era în viață nu dădeai doi bani pe el. Mereu nemulțumit, te manifestai în public …

Frumoasă fată le dăduse Dumnezeu. Se uitau la ea ca la soare. Oameni gospodari, cu ceva stare, aveau doi copii ca două flori. Mihai fusese curios de mic și acum era croitor. Meserie bună. Bănoasă. Veneau oamenii de pe sate să-și facă haine nemțești, ca la oraș. Mână iscusită, vorbă …

Citesc de ceva timp articolele unor dame (evit să le zic domnişoare sau doamne, de teama corectitudinii politice, da?!) care îşi confesează frustrările fie de metrese, fie de soațe. Ce caut eu să citesc astfel de articole? Exaaact! Am şi eu frustrările mele! Citesc cu nesaţ şi comentariile… mai ales …

Să spunem că numele meu este Adriana și numele lui este Daniel. În urmă cu 6 ani, părinții mei au plecat în Franța împreună cu fratele meu, care atunci era de 4 ani, iar eu am rămas în țară cu sora mai mică. După mai multe conversații telefonice cu mama …

Aveam vreo unsprezece ani, un singur 8 la Chimie şi aproape 59 de kile (cam dolofană, ştiu) când l-am auzit pe tata zicându-i mamei, într-o seară: divorţez! Eram la mine în cameră – aia mare, cu balcon străbătut de la un capăt la altul de sfori pentru rufe pe care …

Primele mele prietene, când m-am mutat în Italia, au fost trei doamne, toate în jur de 65 de ani, prietene de-ale soacră-mii. Francesca era o femeie foarte frumoasă, delicată, aer aristocratic, chiar dacă în venele ei curgea sânge de țărancă din câmpia Padana. Muncise de când fusese copilă și până …