Articole despre seara

Eu sunt tânără pentru că așa mă simt, pentru că așa vreau și pentru că așa aleg eu să mă trezesc în fiecare dimineață. O nouă zi, același telefon care îmi dă trezirea la 6:30 și același ritual de pregătire a micului dejun gustos și sănătos pentru fiul meu. Cât …

Miercuri pe seară. După 10. Într-o stație, la Unirii. Mă-ntorc spre casă, după o-ntâlnire pe fugă, cu o colegă plecată. Acum e prietenă. Nu știu cum anume se face că oamenii prezenți, aproape de noi, adeseori nu-i putem numi așa. Când pleacă și ne lipsesc de-a binelea ne devin prieteni. …

Locuiesc la etajul doi al unui bloc turn. De la fereastra mea se văd copaci mulți. Și flori. La fel de multe. Când înmugurește primăvara, mă pregătesc de spectacol. Îmi pregătesc privirea și sufletul și mă afund în verde, alb de magnolie, mov și roz de liliac, narcise, brândușe și …

Îmi plac ființele care fac dimineața cafeaua, ca pretext sau preludiu la iubirea de seară lăsată între cearșafuri; sufletele misterioase și discrete care inspiră, dezvelind apropieri și depărtări. Cele care atunci când își poartă dorința sau visul în privire, le poartă pe ale tale fără să-ți ceară voie. Îmi plac …

mă privesc atent pe interior mai ales când îmi este dor de adevăr norocul meu că se întâmplă rar să confund noțiunile dimineața mai ales când îmi bărbieresc speranțele somnoroase clăbucite de somn. altfel nu îmi este dor de minele din eu decât zilnic mai ales seară ca acum spre …

Ți s-a spus să fii puternic și să nu plângi. Și uneori îți vine să urli, da’ nu o faci pentru că trebuie să ai grijă de imaginea ta, să nu vadă alții că “ești slab”. Și îți înghiți lacrimile, și urletul, și începi să sughiți, pentru că ele vor …

Era o iarnă d’antan. Cu zăpadă multă, albă şi grasă, până spre fereştile de la parter. Stăteam într-un cămin studenţesc, în Tei. Eram şi eu o făptură culturală pe vremea aia, aşa că-n seara aia am fost la teatru cu bărbatul. Am ajuns târziu acasă, prin nămeţi. Când am intrat …

mâini îndestulătoare lângă tine e cum ai picta punctul din interior, e cum m-aș scoate dar aș și rămâne să te iubesc întreg, întreagă, punctul meu din al tău are mâini îndestulătoare ca să rostogolească seara Volumul „Rugăciuni neruşinate & alte chestii“

Am aruncat joi-seara tema săptămânii ăsteia, şi anume etica de alcov. E drept, am făcut-o întortocheat-discret, mai mult în joacă. Și-am plecat spre casă. Am luat metroul şi mă tot frământam în el, temându-mă că n-o să vrea nimeni să scrie despre asta, deşi mai toată lumea dezbate aprig chestiunea, …

De la fereastră am văzut o femeie roșcată, tunsă scurt, îmbrăcată în blugi, cu mersul ușor descentrat. Mersul era hotărât, chiar dacă pășea un pic ciudat, poate de la ghetele alea care nu îi ofereau prea multă stabilitate. Trecea fumând pe trotuarul din spatele blocului și se îndrepta foarte grăbită …