Articole despre sărutări

– De ce ți-e dor?, mă întreabă molatic o șoaptă ce trece fugitiv pe la ureche. – De pielea aia care se contopește perfect cu a mea, de trupul zvelt, învelit de săruturile mele ca într-un ochean întors, de acele buze pârjolite din soarele din mine, de mângâierea caldă ca nisipurile …

Orice om are nevoie de o casă. Câți pereți am avea în jur, câte cărămizi sau trupuri umane, clipa când ești acasă nu vine niciodată. Trăim toată viața cu speranța, cu gândul la acea casă. Unii se resemnează, alții spun că ei înșiși sunt propria casă, alții sapă în corpuri …

Treptat am înțeles că, în viață, nu contează cine e persoana de lângă tine, ci ceea ce trezește ea în tine. Acel om trebuie să te facă mai bun, să te inspire. Nu degeaba ești muza mea! Nu știu ce reprezinți tu pentru alții, însă pentru mine ești bărbatul care …

Am vorbit şi ne-am văzut câteva luni on-line, după care-am hotărât să plec să te cunosc… în altă ţară. Eram, oricum, nerăbdătoare să las totul în urmă şi să-mi rescriu povestea. Eram atât de  încântată de ideea de a merge să trăiesc în străinătate, de noutatea pe care-o aducea, de …

Intru la duş. Să mă curăţ de mirosul tău, de pielea ta, de mâinile şi sărutările tale de pe fiecare centimetru al meu, de muşcătura de pe fund, de amintiri, de sentimente, de tot… Să mă trezesc din beţia în care m-ai adus, să mă conving că nu exişti, că …

Melancolia toamnei încolţea în gândurile oamenilor, purtându-le pe covorul foşnitor al sentimentelor scuturate din arborele trecutului. Culori variate de simţăminte vorbeau tăcerii, o tăcere sumbră, oarbă. Pierduţi iremediabil pe aleea trecutului, doi tineri se înfruptau zadarnic din soarele prezentului, peticind cu razele-i sălbatice pustiul dinăuntrul lor. Adunau fire de suflet …

Întotdeauna am fost departe de moralitate. Am gustat de la o vârstă fragedă din cupa plăcerilor interzise – cu care m-am înfrăţit, apoi, toată viaţa. Mă linişteşte tutunul de care am nevoie ca de oxigen. Îmi place să simt aroma ţigării până în plămâni, unde ceaţa sa neagră îmi scurtează …

Am fost cândva o femeie puternică. Nimeni nu îndrăznea să-mi treacă prin față. Mi se spunea Doamna chiar și în absență. Oamenii zâmbeau cu teamă în preajma mea. Le era frică că aș putea să-i admonestez pentru că nu au ales momentul potrivit să zâmbească. Când intram într-o cameră, toate capetele se plecau și …

Ajunse, în sfârşit, în faţa clădirii interbelice pe care o vizita atât de des, pe Calea Victoriei. Încă stânjenit, urcă cu capul plecat până la ultimul etaj. Ştia că dincolo de uşa de lemn se găsea fericirea lui cu păr blond şi portjartier din dantelă. Cum îi deschise uşa, o …

Nu mai ştiu cine sunt. De un an sunt doar cine m-a lăsat el să fiu şi am fost, pe rând, prietenă cu beneficii, mamă a copilului lui (din întâmplare), victimă a deciziei lui de a nu păstra copilul, prietena la care fugea să fumeze una mică când iubita lui …