Articole despre renunțări

Și, iată o nouă primăvară mi se arată la geamul bucătăriei mele. Cu tot ce presupune ea, verde, ploaie, vânt, flori și miros de renaștere. E a doua sau a treia primăvară în care îți scriu ca să mă regăsesc pe mine. Am crezut eu, mereu, că acolo, în tine, …

Am simțit nevoia să scriu câteva rânduri despre “defilarea” de 1 decembrie. Și acum mă refer la defilarea din sufletele celor plecați departe, a celor pentru care acasă înseamnă de fapt 2-3 săptămâni pe an petrecute cu cei dragi, tot cu bagajele făcute, gata să plece din nou pentru a-și …

„La început, i-am făcut iubitului meu din liceu o tigaie de cartofi prăjiţi pe aragazul maică-mii şi m-am simţit importantă. I-a scos el, i-a împins uşor cu furculiţa în farfurie, pentru că eu nu ştiam cum s-o fac fără mizerie multă şi uleioasă în jur. Apoi ne-am imaginat o zi …

 Atunci Ea, 32 de ani, din România postcomunistă. Citită, deloc plimbată prin țări străine, divorțată, pesimistă, un copil de crescut. Fără instinct de orientare, se pierdea uneori chiar și în propriul oraș. Singura limbă străină vorbită, franceza așa-și-așa. El: 39 din ani, cetățean universal, purtat de job prin toate țările …

Cine suntem noi? Cine sunt cei pe care-i iubim? Putem cunoaște cu adevărat pe cineva? Ne putem cunoaște măcar pe noi înșine? Cât de mult ne autoamăgim când iubim? Întrebările astea nu ni le punem niciodată atunci când totul merge bine. Ni le punem tot timpul prea târziu. La 44 …