Articole despre regret

Ei, vezi, a trecut. Ne-am temut degeaba că nu se va întâmpla. Nici să ne iubim, nici să ne despărțim. Au trecut ceva ani de atunci, pe când nu credeam în vorba grecilor: „totul trece, totul curge”, panta rhei  pe limba lor. A trecut, și nu oricum. A lăsat niște …

Sabin Albu își pierduse prietena și iubita în grozăvia numită generic Colectiv. Ruxandra era studentă la Școala de televiziune Tudor Vornicu, la clasa de regie film și editare imagine. Își dorea din tot sufletul să facă televiziune, era visul ei de aur și nimic nu o putea opri. Nu au …

Ascultam Gershwin și o iubeam. Nu doar când ascultam Rhapsody in Blue, dar piesa aceasta îmi intrase în sânge odată cu mirosul ei (nu era o marcă pe care ai fi putut s-o identifici la prima respirație, era un amestec de feminitate și de pasiune, peste care turnase o picătură …

Complicat. Cred, până la urmă, după ce văd în jur, că oamenii îndrăgostiți sunt o pacoste. Gândiți-vă bine când ați fost în starea asta ultima oară și o să-mi dați dreptate. Li se pune pe creier un fel de ceață, groasă de trei degete, numai bună de tăiat cu cuțitul …

Din ciclul: „Sunt plină de amintiri”  Partea I Cum vă spuneam, am insomnie şi tot perpelindu-mă prin pat, constat, a nu-știu-câta-mia-oară, ce dificil mă despart de oameni, pisici, câini, cărți, joburi şi case. Așa mi-am amintit cât de brutal m-am despărțit de o casă pe care am iubit-o. Aveam treizeci …

N-am mai dat de ceva vreme prin gândurile mele, cu foaie și pix, pregătit să iau notițe și să mai învăț câte ceva de la trecerea prin viață. E atât de frumoasă teoria conform căreia Timpul are puterea asta mistică de a vindeca totul. Sufletul rănit, inima frântă, ochii încețoșați …

Liceu. Ultima zi. Ultima zi din clasa a douăsprezecea. Ah, cine mai era ca noi? Bac-ul și apoi, lumea!! Așa credeam! Cel puțin, eu! Undeva, în jurul orei 10, aveam oră de istorie. Istorie? Iar? Încă? Clasa cu profil uman fiind… 4 ani, trei ore săptămânal, plus alte două de istoria artelor …

Când mă trezesc dimineața, uneori mai indispus, auzindu-l pe vecinul meu cântând în baie, mă las contaminat instant de buna lui dispoziție și încep să mă bucur de calmul benefic al lucrurilor mărunte. Eu cred că buna dispoziție este o specie de politețe elementară, pentru că poate amprenta cu un …

Îi simt privirea străbătându-mi din creier până în oase. Are o sprânceană ușor ridicată, zâmbet pal, plin, șoptit, șerpuit. Mă privește direct în iris, săgetător și adânc. Și mie mi-e teamă că o să încep să behăi. Ca o oaie mă simt. Tremurândă și neputincioasă. Citisem despre ei. Doar atât …

– Te rog, fii bun cu mine. Încearcă. – Nu vreau să-ncerc. Eu vreau să fie. – De ce nu înțelegi? Mă urc, mă zbat. Nu mi-e ușor, să știi. – Luptă, draga mea, luptă! o sfătui el cu un ton cinic. – Mă iubești? El o privi. Nu, nu …