Articole despre plâns

Aveam nevoie la firmă de un furnizor de servicii online și o prietenă mi l-a recomandat pe el. Eu, plecată din țară, el, în București, dar asta nu avea nicio importanță în colaborarea noastră. Era serios, punctual și un bun profesionist. Așa se face că trebuia să vorbim zilnic. Și …

Toată viața așteptăm să treacă timpul: să creștem, să terminăm școala, să luăm examenele, să avem un job, să ne căsătorim, să vină și să crească copiii… În toată nebunia cu așteptarea, uităm să trăim. Uităm că soarele răsare în fiecare zi, că cerul e deasupra și că pământul negru …

Momentele în care ne bucurăm de ce suntem și pe cine avem sunt foarte rare, pentru că avem obiceiul de a conștientiza aceste realități atunci când suntem pe punctul de a le pierde. Alergăm superficial prin viață încât, la un moment dat, nu mai dăm oamenilor pe care îi întâlnim …

– continuare de aici – Dar nu a venit. Duminică dimineața m-am trezit mai singură ca niciodată. Simțeam că ceva serios avea să-mi schimbe viața așa cum o știam și parcă mă încerca teama. Din nou, mi-au trecut prin cap toate stereotipurile legate de astfel de situații – inclusiv m-am …

A ajuns pachetul… e sâmbătă dimineața și am primit telefonul, oh, și tocmai acum trebuie să plec la muncă. Va fi o zi lungă până voi putea să îl ating, să îl miros… Sunt nerăbdătoare… oare mama mi-a pus merele?Am crescut odată cu mărul din fața casei… Oare când am …

Ştefan zâmbi obosit, cu o undă de persiflare pe buze, ca omul care are multe în cap, dar nu se poate face înţeles, apoi continuă: – Începe să mi se arate clar lumea în care trăiesc. Văd valurile de oameni buni care părăsesc zilnic România. Oamenii ăștia ar trebui să rămână …

Oare mai trăiește bărbatul din tine de care m-am îndrăgostit? Nu, nu acela fizic, acela știu că există, eu mă refer la cel cu adevărat viu, cel care iubea să îi alerge sângele prin vene, cel care descoperise viața și iubirea și nu voia să le mai dea drumul, cel …

Să ai sărbători liniștite! Ar fi multe de spus… dar ce folos? Le știm amândoi prea bine… eu pentru că le-am trăit, tu pentru că le-ai făcut și pentru că nu ești prost, doar faci pe prostul. Tu nu vei divorța niciodată și tot niciodată nu vei renunța la „obiceiurile” …

La o scară prin cartier. Aștept un amic să coboare. Lume puțină, în stînga și-n dreapta, cu treburi. Doi țînci neșcoliți încă bat o minge pe asfaltul rămas ud de cu noapte. La un etaj, o femeie stă atîrnată pe pervazul balconului și ferchezuiește geamurile. Amicul întîrzie, dau un șut …

– continuare de aici – Plecase de la Eva pe jos, deși abia reușea să se țină pe picioare. Se simțea amețită de parcă ar fi băut. Mergea ca prin transă, fără să vadă pe nimeni și nimic în jurul ei. Afară începuse să se întunece, dar mult mai întuneric …