Articole despre pensionar

De azi umblăm fără măști. Cel puțin, fără cele chirurgicale. Nu e ca și cum virusul a uitat de noi, nici noi de el, dar probabil că am hotărât să conviețuim. Fără deja obișnuitele măști, acum am ajuns să ne simțim chiar, cumva, dezbrăcați. După exact doi ani de pandemie, …

Ei, cum e cu statul acasă? Se transformă sau nu într-o nevroză colectivă? E bine, e rău, e așa cum v-ați închipuit că trăiesc cei care stăteau acasă și înainte? V-ați săturat deja unii de alții? V-ați cunoscut deja, v-ați plictisit deja, v-a cuprins sentimentul de inutilitate, mai reușiți în …

Cuvântul „burlac” în sine dă fiori femeilor, indiferent de vârstă şi aspiraţii. Imaginaţia lucrează febril, tentaţia şi provocarea îşi dau mâna: e vorba de un bărbat singur, şi deci disponibil 100%, care însă are o filosofie de viaţă rigidă ce se bazează pe excluderea prezenţei feminine din aspectele serioase ale …

Moș Costache, așa îi spuneam toți, deși nu părea cine știe ce bătrân, era un pensionar care făcea pe portarul la Institutul nostru. Și zic bine că numai făcea pe portarul pentru că de câte ori îl căutai în mica lui gheretă nu era acolo. Ba era trimis de vreunul …

Tânărul să fi avut vreo 50-60 de ani, ieșea țanțoș din hipermarket. Atrăgea imediat atenția. Era ceva la el… Ceva ce te oprea în loc. Să fi fost lipsa obișnuitei papornițe? Să fi fost faptul că nu avea nicio altă cumpărătură în afară de florile pe care le ținea cu …

Bulversant, pe alocuri, straniu, Youth probează virtuozitatea unui cunoscut cineast italian (filmul îi este dedicat lui Francesco Rosi). Încă de la început, Youth a fost un proiect ambiţios, în care – pentru a doua oară, după This must be the place –, Paolo Sorrentino realizează un film în limba engleză …

Dacă n-aş fi scris asta, probabil că încă m-aş mai zbate ca un peşte nefericit în năvod ori aş da din aripi ca o vrabie în nisip… Am citit şi recitit deunăzi replicile, pfiu!, de-a dreptul frustrato-ofensate…ce mai! De mâţă călcată adânc pe coadă, vis-à-vis de replica un pic nefericită, …

Am aruncat joi-seara tema săptămânii ăsteia, şi anume etica de alcov. E drept, am făcut-o întortocheat-discret, mai mult în joacă. Și-am plecat spre casă. Am luat metroul şi mă tot frământam în el, temându-mă că n-o să vrea nimeni să scrie despre asta, deşi mai toată lumea dezbate aprig chestiunea, …